2024 (MMXXIV) este anul curent și este un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni. Este al 2024-lea an de d.Hr., al 24-lea an din mileniul al III-lea și din secolul al XXI-lea, precum și al 5-lea an din deceniul 2020-2029.

Este desemnat:

• Anul orașului Valencia, denumit Capitala verde a Europei.
• Anul orașelor Tartu (Estonia), Bad Ischl (Austria), Bodø (Norvegia), numite Capitale Europene ale Culturii.
• Anul orașului Gent (Belgia), numit Capitală Europeană a Tineretului.
• Peach Fuzz este aleasă culoarea anului 2024.

Evenimente

Ianuarie

• 1 ianuarie: Filmul în desen animat Vaporașul Willie, romanul lui Erich Maria Remarque, Nimic nou pe frontul de vest și alte lucrări publicate în 1928, intră în domeniul public în Statele Unite.
• 1 ianuarie: Un cutremur cu magnitudinea 7,4 a lovit prefectura Ishikawa din Japonia, ucigând 90 de persoane. De asemenea, a fost emisă o avertizare de tsunami în mai multe prefecturi de-a lungul Mării Japoniei.
• 1 ianuarie: Republica Arțah încetează oficial să mai existe, în conformitate cu un decret semnat de fostul președinte Samvel Shahramanyan.
• 1 ianuarie: Egipt, Etiopia, Iran și Emiratele Arabe Unite aderă la BRICS.
• 1 ianuarie: Autoritățile din Etiopia anunță un acord cu Somaliland pentru a folosi portul Berbera. Autoritățile din acest stat au spus că Etiopia va fi prima țară care va recunoaște independența statului Somaliland în timp util.
• 1 ianuarie: Un atac aerian în cartierul Dahieh din Beirut, Liban, a ucis cinci persoane, inclusiv Saleh al-Arouri, vicepreședintele biroului politic al Hamas, și alți doi înalți oficiali militari Hamas. Israelul nu și-a revendicat responsabilitatea pentru atac.
• 1 ianuarie: Claudine Gay demisionează din funcția de președinte al Universității Harvard în urma unor remarci controversate pe care le-a făcut în timpul unei audieri în Congres privind antisemitismul și acuzațiile de plagiat.

• 

  1 ianuarie: O aeronavă Airbus A350-900 de la Japan Airlines se ciocnește de o aeronavă Dash 8 a Gărzii de Coastă a Japoniei și a izbucnit în flăcări pe Aeroportul Haneda din Tokyo, Japonia. Toți cei 379 de ocupanți de la bordul zborului Japan Airlines sunt evacuați, în timp ce cinci dintre cei șase ocupanți de la bordul aeronavei Gărzii de Coastă sunt uciși.
• 1 ianuarie: Politicianul de opoziție sud-coreean Lee Jae-Myung este înjunghiat în gât în Gadeokdo, Busan.
• 3 ianuarie: Două explozii au omorât în jur de 90 de oameni in timpul unei ceremonii de comemorare a asasinării generalului Qasem Soleimani în Kerman, Iran.
• 9 ianuarie: Președintele Franței Emmanuel Macron il numește in funcția de Prim-Ministru pe Gabriel Attal. Datorită vârstei sale de 34 de ani, el devine cel mai tânăr șef de guvern din istoria modernă a Franței.
• 14 ianuarie: În Danemarca, regina Margareta a II-a abdică de la tron, după 52 de ani de domnie. Pe tron urcă fiul ei Frederic, devenit Frederic al X-lea al Danemarcei.
• 22 ianuarie: O alunecare de teren în Zhaotong, Yunnan, China, a ucis cel puțin opt persoane și a îngropat alte 47. Peste 200 de persoane sunt evacuate.
• 22 ianuarie: Un elicopter care transporta șapte persoane s-a prăbușit în Terrace, Columbia Britanică, Canada, cauzând moartea a 3 persoane și rănind alte 4.
• 22 ianuarie: Joseph Boakai este inaugurat ca președinte al Liberiei, succedându-i președintelui în exercițiu George Weah.
• 23 ianuarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022–prezent): Cel puțin 18 civili sunt uciși și alți cel puțin 130 sunt răniți în urma loviturilor cu rachete rusești la Kiev și Harkov. Ucraina spune că a doborât 21 din 41 de rachete. Germania anunță că va dona șase elicoptere SH-3 Sea King Forțelor Aeriene Ucrainene pentru a o ajuta să patruleze Marea Neagră.
• 23 ianuarie: Invazia Israelului în Fâșia Gaza din 2023: Douăzeci și unu de soldați israelieni sunt uciși într-o explozie și prăbușirea ulterioară a unei clădirii în Khan Yunis din Fâșia Gaza, fiind cea mai mortală zi pentru Forțele de Apărare Israelului de la începutul invaziei terestre.
• 23 ianuarie: Coreea de Nord demolează Arcul Reunificării din Phenian, după ce liderul nord-coreean Kim Jong Un a exclus reunificarea pașnică cu Coreea de Sud.
• 23 ianuarie: Un cutremur cu magnitudinea 7,1 a lovit județul Uqturpan, Xinjiang, China, ucigând trei persoane și rănind alte cinci. Se simt tremurături în Kazahstanul din apropiere, unde 67 de persoane sunt rănite în Almatî.
• 23 ianuarie: Marea Adunare Națională a Turciei aprobă candidatura Suediei pentru aderarea la NATO.
• 23 ianuarie: Curtea Constituțională Federală a Germaniei hotărăște că Partidului Național Democrat din Germania i se va interzice să primească finanțare ca organizație extremistă, pentru prima dată când prevederea constituțională a fost aplicată de la înființarea sa în 2017.
• 23 ianuarie: Comisia Națională de Telecomunicații din Filipine dispune suspendarea pe termen nedeterminat a operațiunilor de difuzare ale Sonshine Media Network International, invocând nerespectarea de către rețea a unui ordin de suspendare anterior.
• 23 ianuarie: Comisia pentru femei din Senatul Filipinelor organizează o audiere publică cu privire la presupusele abuzuri din Regatul lui Isus Hristos. Trei femei, inclusiv două cetățence ucrainene, îl acuză pe liderul bisericii Apollo Quiboloy că le abuzează sexual.
• 24 ianuarie: Armata americană lansează lovituri aeriene asupra facilităților din Irak folosite de Kata'ib Hezbollah și alte miliții susținute de Iran, ca răzbunare pentru atacul din 21 ianuarie cu rachete balistice asupra bazei aeriene Al-Asad, care a rănit patru soldați americani.
• 24 ianuarie: Invazia Israelului în Fâșia Gaza din 2023: Un complex de clădiri care adăpostește zeci de mii de persoane strămutate în Khan Yunis, în Fâșia Gaza, ia foc după ce a fost lovit de atacurile aeriene israeliene, provocând victime în masă. Cel puțin 214 civili au fost uciși în oraș în ultimele 24 de ore de atacuri aeriene.
• 24 ianuarie: Arabia Saudită, unde alcoolul este interzis din 1952, deschide primul magazin de alcool în cartierul diplomatic al capitalei sale, Riad.
• 24 ianuarie: Se presupune că un avion de transport militar rus Iliușin Il-76 care transporta 65 de prizonieri de război ucraineni, șase membri ai echipajului și trei gardieni s-a prăbușit în districtul Korochansky din Rusia, în apropiere de granița cu Ucraina, ucigând pe toți cei aflați la bord. Aceste afirmații nu au fost verificate în mod independent.
• 24 ianuarie: Nauru restabilește în mod oficial relațiile diplomatice cu China după retragerea recunoașterii diplomatice a Taiwanului.
• 24 ianuarie: Curtea Constituțională a Thailandei îl achită pe fostul lider al Partidului Mișcă înainte, Pita Limjaroenrat, pentru că deține acțiuni la defuncta companie media iTV, permițându-i astfel lui Limjaroenrat să reia funcția de membru al Parlamentului în Camera Reprezentanților.
• 24 ianuarie: Zeci de mii de muncitori argentinieni intră într-o grevă de 12 ore condusă de cel mai mare sindicat din Argentina, în semn de protest față de politicile lui Javier Milei.
• 25 ianuarie: Departamentul de Comerț al Statelor Unite emite o recompensă de 15 milioane de dolari pentru informații despre Hossein Hatefi Ardakani, un om de afaceri iranian acuzat că a procurat piese pentru dronele asamblate de Corpul Gărzii Revoluționare Islamice din Iran, care au fost ulterior vândute Rusiei.
• 25 ianuarie: Un Piper PA-24 Comanche se prăbușește în regiunea forestieră dintre Rio Grande da Serra și Ribeirão Pires, în Greater São Paulo, Brazilia. Două persoane au fost ucise.
• 25 ianuarie: Statul Alabama îl execută pe criminalul condamnat Kenneth Smith folosind hipoxie cu azot, prima dată când tehnica este folosită.
• 25 ianuarie: Un tribunal din Rusia o condamnă pe Darya Trepova la 27 de ani de închisoare pentru asasinarea lui Vladlen Tatarski în aprilie 2023.
• 25 ianuarie: Un tribunal din Japonia îl condamnă la moarte pe Shinji Aoba pentru un atac incendiar în 2019 asupra unui studio de animație Kyoto din Fushimi-ku, Kyoto, care a ucis 36 de persoane.
• 25 ianuarie: Taiwan începe oficial să-și prelungească serviciul militar obligatoriu de la patru luni la un an, pe fondul tensiunilor crescute cu China.
• 25 ianuarie: Politicianul sud-coreean Bae Hyun-jin este atacat și internat la Seul.
• 25 ianuarie: NASA anunță retragerea Mars Helicopter Ingenuity după ce vehiculul a suferit avarii la unul dintre rotoarele sale.
• 26 ianuarie: Curtea Internațională de Justiție stabilește că unele acuzații conform cărora Israel ar comite genocid în Fâșia Gaza sunt „plauzibile” și îi ordonă Israelului să ia măsuri pentru a preveni și pedepsi actele de genocid, pentru a proteja palestinienii și pentru a permite ajutor umanitar. Cu toate acestea, Israelului nu i se cere să își încheie operațiunile militare.
• 26 ianuarie: Alegerile generale din Tuvalu din 2024: Tuvaluanii votează la alegerile generale pentru cei 16 membri ai parlamentului.
• 27 ianuarie: Rachetele Houthi au lovit petrolierul britanic Trafigura Marlin Luanda în Golful Aden.
• 27 ianuarie: Regatul Unit, Statele Unite ale Americii, Australia, Italia, Canada, Finlanda, Țările de Jos, Elveția și Germania suspendă ajutorul umanitar acordat UNRWA din cauza acuzațiilor că unii membri ai personalului UNRWA au fost implicați în atacul condus de Hamas asupra Israelului.
• 27 ianuarie: Icon of the Seas, cea mai mare navă de croazieră din lume, își face călătoria inaugurală la PortMiami din Miami, Florida, S.U.A.
• 27 ianuarie: Alegerile generale din Tuvalu din 2024: Premierul în exercițiu, Kausea Natano, își pierde locul în parlament.
• 27 ianuarie: Curtea Supremă din Venezuela ratifică interdicția de a solicita orice funcție politică timp de 15 ani pentru María Corina Machado, liderul opoziției susținute de Statele Unite.
• 28 ianuarie: Trei soldați americani sunt uciși și alți 47 sunt răniți într-un atac cu dronă asupra unei baze americane din Rukban, guvernoratul Mafraq, Iordania, lângă granița cu Siria, de către militanții Rezistenței Islamice din Irak.
• 28 ianuarie: Un turc este împușcat mortal de doi bărbați înarmați mascați într-o biserică romano-catolică italiană din Sarıyer, Istanbul, Turcia. Statul Islamic își revendică responsabilitatea.
• 28 ianuarie: În Afganistan, zece vehicule se prăbușesc pe autostrada principală care leagă Kabul și provincia estică Nangarhar, ucigând 17 persoane și rănind alte zece. Separat, 15 persoane sunt ucise în timpul a patru coliziuni în provincia Laghman, aproape de capătul aceleiași autostrăzi.
• 28 ianuarie: Un Piper PA-46 s-a prăbușit în zona rurală Itapeva, Minas Gerais, Brazilia, ucigând toate cele șapte persoane aflate la bord.
• 28 ianuarie: Șase sute de hectare de pădure sunt distruse de incendiu în Parcul Național Los Alerces, un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO din Patagonia, Argentina.
• 28 ianuarie: Protestatarii aruncă supă de dovleac în tabloul Mona Lisa din Luvru din Paris, Franța. Pictura este protejată de sticla antiglonț și nu a fost deteriorată.
• 29 ianuarie: Înalta Curte din Hong Kong ordonă Evergrande Group care este în lichidare, asta după ce dezvoltatorul imobiliar nu a reușit să restructureze o datorie care depășește 300 de miliarde de dolari.
• 29 ianuarie: Amazon încetează achiziția propusă de 1,7 miliarde de dolari a producătorului de roboți de consum iRobot Corporation, după ce s-a confruntat cu controlul antitrust din partea Comisiei Europene.
• 29 ianuarie: Postul de televiziune CNN Filipine anunță încetarea operațiunilor începând cu 31 ianuarie, după ce a transmis timp de nouă ani, din cauza pierderilor financiare ale companiei-mamă Nine Media Corporation.
• 29 ianuarie: Fostul președinte sud african Jacob Zuma este suspendat din Congresul Național African, partidul pe care l-a condus între 2007 și 2017.
• 30 ianuarie: Regiunea Lviv devine prima regiune din Ucraina care a îndepărtat toate monumentele din epoca Uniunii Sovietice.
• 30 ianuarie: Fostul premier pakistanez Imran Khan este condamnat la zece ani de închisoare pentru divulgarea secretelor de stat.
• 31 ianuarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022–prezent): Rusia și Ucraina efectuează un schimb de prizonieri la graniță, 195 de soldați fiind returnați în Rusia și, respectiv, 207 militari și civili fiind returnați în Ucraina. Acordul a fost facilitat de Emiratele Arabe Unite.
• 31 ianuarie: Kata'ib Hezbollah suspendă operațiunile împotriva armatei americane în Irak, pentru a „preveni jena guvernului irakian”.
• 31 ianuarie: Sultanul Ibrahim Iskandar din Johor devine al 17-lea Yang di-Pertuan Agong al Malaeziei.

Februarie

• 2 februarie – Statele Unite lansează bombardamente spre 85 de ținte din Irak și Siria ca răspuns la atacul cu drone asupra bazei militare americane. ^[1]
• 4 februarie: Președintele Namibiei Hage Geingob moare la 82 ani și este succedat de vicepreședintele Nangolo Mbumba.^[2][3]
• 8 februarie – Alegerile generale din Pakistan sunt câștigate de independenți, foști ai partidului fostului premier Imran Khan. ^[4]
• 11 februarie: Alexander Stubb, câștigă alegirile prezidențiale din Finlanda.
• 14 februarie: În Indonezia, Comisia Generală pentru Alegeri, anunță că Prabowo Subianto și Gibran Rakabuming Raka, au câștigat alegerile, cu peste 96 de milioane de voturi.Ei vor fi inaugurați pe 20 Octombrie, când mandatul lui Joko Widodo, se incheie.
• 16 februarie: Grecia a devenit prima țară ortodoxă care a legalizat căsătoria între persoanele de același gen.
• 16 februarie: Serviciul penitenciar rus a raportat că opozantul și activistul politic Alexei Navalnî, condamnat la închisoare din 2021, a murit la vârsta de 47 de ani. Moartea sa a stârnit proteste, atât în ​​Rusia, cât și în diferite alte țări. Acuzații împotriva autorităților ruse în legătură cu moartea sa au fost făcute de multe guverne occidentale și organizații internaționale.
• 17 februarie: Orașul Avdiivka este capturat de forțele ruse. Forțele ucrainene s-au retras pentru a evita încercuirea.
• 22 februarie – Compania americană Intuitive Machines lansează primul rover lunar comercial.^[5]
• 28 februarie – Haiti intră în stare de urgență după ce bandele infracționale atacă penitenciarele.^[6]
• 29 februarie: Invazia Israelului în Fâșia Gaza din 2023: Armata Israeliană, deschide focul asupra unei mulțimi din Gaza.Peste 100 de persoane sunt ucise. Numărul victimelor războiului din Fâșia Gaza ajunge la 30,000.^[7]

Martie

Vladimir Putin, reales președinte pentru al cincilea mandat pe 17 martie 2024, ține discurs despre atacul terorist petrecut la Atacul de la Crocus City Hall pe 22 martie 2024

• 4 martie: Franța devine prima țară din lume care introduce dreptul la avort în constituție.
• 7 martie: Suedia devine oficial cel de-al 32-lea stat membru al NATO.
• 8 martie: România a câștigat procesul Roșia Montană. Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de la Washington a dat verdictul în cazul situației aurului de la Roșia Montană. România a câștigat procesul și nu va plăti nicio despăgubire companiei Gabriel Resources, decizia este definitivă și executorie și vine după 9 ani de proces. Mai mult, reclamanții sunt obligați să ramburseze României cheltuielile de judecată aferente procedurii de arbitraj.
• 15-17 martie: Alegeri prezidențiale în Rusia. Vladimir Putin este reales pentru al cincilea mandat prezidențial. ^[8]
• 19 martie: Dr. Dre, primește o stea pe Walk of Fame, (Los Angeles, California). La ceremonie, sunt prezenți: Eminem, Snoop Dogg și 50 Cent.
• 22 martie: ISIS, declară că este responsabila pentru Atacul de la Crocus City Hall, care a ucis 135 de persoane și a rănit alte 145. Vladimir Putin, anunță că atacatorii, au fost arestați.
• 31 martie: Bulgaria și România, devin membre Schengen cu granițele aeriene și navale.

Aprilie

• 1 aprilie – Israel a bombardat ambasada iraniană de la Damasc. 16 persoane au fost ucise ^[9]
• 6 aprilie – În urma alegerilor prezidențiale, Peter Pellegrini este ales președintele Slovaciei pentru al doilea mandat..^[10]
• 8 aprilie – Eclipsa solară totală este vizibilă în America de Nord.^[11]
• 13 aprilie – Ca răspuns la bombardamentul de la Damasc, Iran bombardează Israel cu 300 de drone și rachete, rezultând 33 de persoane rănite.^[12] Statele Unite, Regatul Unit, Franța și Iordania au interceptat drone iraniene pentru a apăra Israelul.
• 19 aprilie – Israel bombardează Iranul, ca răspuns la atacul cu drone și rachete de pe 13 aprilie. ^[13] Ostilitățile primului conflict direct între cele două țări încetează.
• 25 aprilie – Premierul interimar Ariel Henry din Haiti își dă demisia. ^[14]
• 30 aprilie – Țările membre G7 au ajuns la un acord pentru închiderea centralelor de cărbuni până în anii 2030–2035.^[15]

Mai

• 5 mai – José Raúl Mulino este ales președinte al statului Panama.^[16]
• 6 mai – Mahamat Déby câștigă alegerile din Ciad și îl succede pe tatăl său, Idriss Déby, în funcția de președinte.^[17]

• 8 mai – În Macedonia de Nord, partidul eurosceptic VMRO-DPMNE câștigă alegerile.^[18][19]
• 10 mai - Adunarea de la ONU votează pentru acordarea Statului Palestinei dreptul de a deveni membru. Decizia va intra în vigoare ca urmare a sesiunii de pe 10 septembrie 2024^[20]
• 11 mai – Concursul muzical Eurovision organizat la Malmö, Suedia, este câștigat de Nemo din partea Elveției, fiind primul concurent non-binar care obține trofeul. ^[21][22]
• 10 mai - 13 mai - Cea mai severă furtună geomagnetică (G5) din ultimii 20 ani lovește Pământul. Aurorele boreale sunt vizibile din Florida, Texas, Italia, România și Egipt. ^[23]
• 15 mai- Lee Hsien Loong, premierul statului Singapore din 2004, este succedat în funcție de către Lawrence Wong^[24]
  • Premierul Slovaciei Robert Fico este grav rănit în urma unei tentative de asasinat în Handlová.^[25]
• 19 mai - Președintele iranian Ebrahim Raisi și minisrul de Externe al Iranului Hossein Amir-Abdollahian sunt uciși într-un accident aviatic, alături de alți șapte pasageri și echipajul de la bord. Elicopterul lor s-a prăbușit în Varzaqan, lângă granița dintre Iran și Azerbaijan. ^[26]
• 20 mai – Curtea Penală Internațională de la Haga emite mandate de arestare pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu și liderul grupării Hamas. Amândoi sunt acuzați pentru crime de război comise în Fâșia Gaza.^[27]
• 30 mai – Fostul președinte al Statelor Unite, Donald Trump, este găsit vinovat de un juriu pentru toate cele 34 de capete de acuzare legate de falsificarea unor registre de afaceri, devenind primul președinte american care este condamnat pentru o infracțiune.^[28]

Evenimente anticipate

• 6–9 iunie: Alegeri pentru Parlamentul European în România
• 9 iunie: Alegeri locale în România
• 14 iunie–14 iulie: Campionatul European de Fotbal 2024
• 26 iulie–11 august: Jocurile Olimpice de vară din 2024
• 15 septembrie: Alegeri prezidențiale în România
• 20 octombrie: Alegeri prezidențiale în Republica Moldova
• 5 noiembrie: Alegeri prezidențiale în Statele Unite ale Americii
• 8 decembrie: Alegeri parlamentare în România

Nașteri

Decese

Ianuarie

• 1 ianuarie: Mario Boljat, fotbalist croat (Hajduk Split, Schalke 04) (n. 1951)
• 1 ianuarie: Chang Chih-chia, jucător taiwanez profesionist de baseball (n. 1980)
• 1 ianuarie: Mickey Cottrell, publicist american de film, actor (n. 1944)
• 1 ianuarie: Marcia Garbey, atletă cubaneză, finalistă al Jocurilor Olimpice de vară din 1968 și 1972 (n. 1949)
• 1 ianuarie: J. Russell George, avocat american (n. 1963)
• 1 ianuarie: André Hissink, veteran de război olandez (n. 1919)
• 1 ianuarie: Peter Magubane, fotograf sud-african (n. 1932)
• 1 ianuarie: Ved Prakash Nanda, academician indian (n. 1934)
• 1 ianuarie: Lawrence Sydney Nicasio, duhovnic din Belize, episcop romano-catolic (n. 1956)
• 1 ianuarie: Jack O'Connell, autor american de ficțiune polițistă noir și romane de ficțiune speculativă (n. 1959)
• 1 ianuarie: Hartmut Ritzerfeld, pictor german (n. 1950)
• 1 ianuarie: Iwona Śledzińska-Katarasińska, politiciană poloneză, membră al Seimului polonez (1991–2023) (n. 1941)
• 1 ianuarie: Hans Sleeswijk, marinar olandez, participant la Jocurile Olimpice de vară din 1960 (n. 1935)
• 1 ianuarie: Riad al-Turk, politician sirian (n. 1930)
• 1 ianuarie: Niklaus Wirth, informatician elvețian, inventator al limbajului de programare Pascal (n. 1934)
• 1 ianuarie: Sidney M. Wolfe, medic american (n. 1937)
• 1 ianuarie: Michele Zolla, politician italian, membru al Camerei Deputaților din Italia (1972–1992) (n. 1932)
• 2 ianuarie: Brian Lumley, scriitor englez de literatură de groază (n. 1937)
• 2 ianuarie: Daniel Revenu, scrimer francez, medaliat cu aur la Jocurile Olimpice de vară din 1968 (cu echipa) (n. 1942)
• 2 ianuarie: Michael Schwartz, administrator academic american, președinte al Universității de Stat Kent și al Universității de Stat din Cleveland (n. 1937)
• 2 ianuarie: Rafael Valle, jucător profesionist de baschet portorican, participant la Jocurile Olimpice de vară din 1960 (n. 1938)
• 2 ianuarie: Zvi Zamir, general israelian, fost director Mossad (n. 1925)
• 3 ianuarie: Karsten Knolle, om politic german, membru al Parlamentului European (1999–2004) (n. 1939)
• 3 ianuarie: Tawl Ross, muzician american (n. 1948)
• 4 ianuarie: Glynis Johns, actriță, dansatoare, muziciană și cântăreață britanică (n. 1923)
• 5 ianuarie: Mário Zagallo, antrenor și jucător de fotbal brazilian cu origini libaneze și italiene (n. 1931)
• 6 ianuarie: Dinu Cernescu, regizor român de teatru (n. 1935)
• 6 ianuarie: Sabetai Unguru, istoric israelian al matematicii, evreu originar din România (n. 1931)
• 7 ianuarie: Franz Beckenbauer, antrenor, manager și fost jucător de fotbal german (n. 1945)
• 10 ianuarie: Terry Bisson, scriitor american de science-fiction & fantasy, cel mai cunoscut pentru povestirile sale (n. 1942)
• 10 ianuarie: Peter Crombie, actor american de film și televiziune (n. 1952)
• 10 ianuarie: Janusz Majewski, regizor de film, dramaturg, scriitor și scenarist polonez (n. 1931)
• 11 ianuarie: Iuri Solomin, actor și regizor rus (n. 1935)
• 13 ianuarie: András Csiky, actor român de etnie maghiară (n. 1930)
• 13 ianuarie: Stephen Laybutt, fotbalist australian (n. 1977)
• 15 ianuarie: William O'Connell (actor), actor american (n. 1929)
• 17 ianuarie: Don Ihde, filozof american al științei și tehnologiei adept al curentului post-fenomenologic (n. 1934)
• 18 ianuarie: Donald Adamson, scriitor, istoric, biograf și traducător britanic specializat în literatura franceză (n. 1939)
• 20 ianuarie: Choe Thae-bok, politician din Coreea de Nord (n. 1930)
• 20 ianuarie: Norman Jewison, regizor, producător de film și actor canadian, fondator al Centrului Canadian de Film (n. 1926)
• 20 ianuarie: John Tomlinson, Baron Tomlinson, politician britanic, membru al Parlamentului European (1984–1999) (n. 1939)
• 21 ianuarie: Vlad Ciobanu, sculptor român (n. 1948)
• 22 ianuarie: Arno Allan Penzias, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică (1978) (n. 1933)
• 22 ianuarie: Luigi Riva, jucător italian de fotbal, campion european (1968) (n. 1944)
• 23 ianuarie: Frank Farian, compozitor și muzician german (n. 1941)
• 24 ianuarie: Jesse Jane, actriță porno din Statele Unite ale Americii (n. 1980)
• 24 ianuarie: N. Scott Momaday, scriitor american (n. 1934)
• 26 ianuarie: Iosif Lereter, fotbalist român (n. 1933)
• 28 ianuarie: Vladislav G. Bagrov, fizician teoretician rus, profesor universitar, șef de catedră la Universitatea din Tomsk (n. 1938)
• 29 ianuarie: Sandra Milo, actriță italiană (n. 1933)
• 29 ianuarie: Hind Rajab, fetiță palestiniană de șase ani din cartierul Tel Al-Hawa din orașul Gaza, ucisă de armata israeliană, după ce a fost singura supraviețuitoare a unui foc de tanc israelian asupra vehiculului în care fugise cu șase rude. (n. 2017/2018)
• 30 ianuarie: Jandira Martini, actriță braziliană (n. 1945)

Februarie

• 1 februarie: Carl Weathers, actor american (Rocky, Predator) și fost jucător de fotbal american (n. 1948)
• 2 februarie: Christopher Priest, romancier englez (n. 1943)
• 2 februarie: John Walker, programator de calculatoare, autor și co-fondator al companiei de computer-aided design Autodesk (n. 1950)
• 3 februarie: Prințul Vittorio Emanuele di Savoia, membru al Casei regale italiene, fiu al regelui Umberto al II-lea (n. 1937)
• 4 februarie: Hage Geingob, politician namibian, Președinte al Namibiei (2015–2024), Prim-ministru al Namibiei (1990–2002, 2012–2015) (n. 1941)
• 6 februarie: Gheorghe Iamandi, fotbalist român (n. 1957)
• 6 februarie: Seiji Ozawa, dirijor și muzician japonez (n. 1935)
• 6 februarie: Sebastián Piñera, politician chilian, președinte al statului Chile (2010–2014, 2018–2022) (n. 1949)
• 9 februarie: Damo Suzuki, muzician japonez (n. 1950)
• 16 februarie: Dmitri Markov, jurnalist și fotograf rus (n. 1982)
• 16 februarie: Aleksei Navalnîi, politician de opoziție din Rusia, disident (n. 1976)
• 17 februarie: Johan Galtung, sociolog norvegian (n. 1930)
• 17 februarie: Cătălin Dumitru Toma, politician român (n. 1977)
• 19 februarie: Prințesa Ira von Fürstenberg, actriță și designer de modă italiană (n. 1940)
• 20 februarie: Erik Bergkvist, om politic suedez, membru al Parlamentul European (2019–2024) (n. 1965)
• 20 februarie: Andreas Brehme, jucător și antrenor german de fotbal, campion mondial (1990) (n. 1960)
• 20 februarie: Vasile Dîba, caiacist român, campion olimpic (1976) (n. 1954)
• 20 februarie: Vitalij Kuprij, compozitor și muzician ucrainean (n. 1974)
• 21 februarie: Roger Guillemin, om de știință francez, laureat al Premiului Nobel pentru fiziologie sau medicină (1977) (n. 1924)
• 22 februarie: Artur Jorge, fotbalist și antrenor portughez (n. 1946)
• 23 februarie: Irene Camber, scrimeră italiană, campioană olimpică (1952), campioană mondială (1953, 1957 cu echipa) (n. 1926)
• 23 februarie: Mioara Roman, scriitoare, jurnalistă, traducătoare și profesoară de limbă și civilizație arabă (n. 1940)
• 24 februarie: Brian Stableford, scriitor britanic de romane științifico-fantastice (n. 1948)
• 25 februarie: Alex Ștefănescu, critic și istoric literar român (n. 1947)
• 28 februarie: Nikolai Rîjkov, politician rus, Prim-ministrul Uniunii Sovietice (1985–1991) (n. 1929)

Martie

• 1 martie: Akira Toriyama, mangaka cu renume mondial pentru crearea seriei Dragon Ball, începută în 1984 (n. 1955)
• 2 martie: Dinu Săraru, director de teatru, dramaturg, eseist, publicist, romancier și scriitor român (n. 1932)
• 2 martie: Nikola Vuljanić, politician croat, membru al Parlamentului European (2013–2014) (n. 1949)
• 5 martie: Andrei Mihalache, lăutar, acordeonist virtuoz și solist vocal din România, de etnie romă (n. 1944)
• 7 martie: Son Myung-soon, Prima Doamnă a Coreei de Sud din 1993 până în 1998 (n. 1929)
• 8 martie: Herbert Kroemer, fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică (2000) (n. 1928)
• 12 martie: Akio Ōkubo, traducător japonez de literatură italiană și de literatură franceză (n. 1927)
• 13 martie: Jacques Donnay, politician francez, membru al Parlamentului European (1994–1999) (n. 1925)
• 13 martie: Patriarhul Neofit al Bulgariei, patriarh al Bulgariei (2013–2024) (n. 1945)
• 13 martie: István Szilágyi, scriitor maghiar din Transilvania (n. 1938)
• 14 martie: Lamara Cekonia, soprană georgiană (n. 1930)
• 18 martie: Daniel Barbu, scriitor și politician român, ministrul culturii (2012-2013) (n. 1957)
• 18 martie: Jimmy Hastings, muzician scoțian (n. 1938)
• 18 martie: Thomas P. Stafford, general-locotenent al United States Air Force, fost pilot de încercare și astronaut NASA (n. 1930)
• 19 martie: M. Emmet Walsh, actor american (n. 1935)
• 20 martie: Dumitru Macri, fotbalist și antrenor român (n. 1931)
• 20 martie: Teodor Marius Spînu, politician român, membru al Partidului Democrat Liberal (n. 1965)
• 20 martie: Vernor Vinge, scriitor de science fiction (Foc în adânc, Adâncurile cerului, La Capătul curcubeului) (n. 1944)
• 21 martie: Omer Detz, cântăreț și actor israelian (n. 1993)
• 23 martie: Nicolae Manolescu, critic și istoric literar român (n. 1939)
• 23 martie: Emilian Nuțu, sculptor român, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România (n. 1951)
• 23 martie: Maurizio Pollini, pianist și dirijor italian (n. 1942)
• 25 martie: Gheorghe Cimpoieș, agronom moldovean, specialist în horticultură și viticultură. membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei (n. 1950)
• 26 martie: George Nicolescu, muzician român (n. 1950)
• 26 martie: Anna Stark-Stănișel, handbalistă română de origine germană, multiplă campioană mondială cu echipele României în 7 și 11 jucătoare (n. 1935)
• 27 martie: Daniel Kahneman, psiholog israelian, laureat al Premiului Nobel pentru economie (2002) (n. 1934)
• 28 martie: Horațiu Giurgiu, jucător român de baschet, ulterior antrenor (n. 1938)
• 29 martie: Nicolae Dinculeanu, matematician american de origine română, membru de onoare al Academiei Române (n. 1925)
• 29 martie: Louis Gossett, Jr., actor american (n. 1936)
• 29 martie: Gergely Makkai, deputat român în legislatura 2000-2004, ales în județul Mureș pe listele partidului UDMR (n. 1952)
• 30 martie: Fred Gamble, pilot american de Formula 1 (n. 1932)
• 30 martie: Géza Tordy, actor maghiar (n. 1938)

Aprilie

• 1 aprilie: Sami Michael, scriitor israelian de limba ebraică, evreu originar din Irak (n. 1926)
• 2 aprilie: John Barth, eseist, nuvelist, scriitor și pedagog american (n. 1930)
• 2 aprilie: Veljko Bulajić, regizor de film muntenegreano-croat (n. 1928)
• 2 aprilie: Doros Christodoulidis, cardiolog și politician cipriot, membru al Parlamentului European (2004) (n. 1946)
• 3 aprilie: Tănase Tănase, antrenor emerit de volei (n. 1925)
• 4 aprilie: Lynne Reid Banks, scriitoare britanică de cărți pentru copii și adulți (n. 1929)
• 8 aprilie: Peter Higgs, fizician teoretic englez, laureat al Premiului Nobel pentru fizică (2013) (n. 1929)
• 8 aprilie: Christiane Scrivener, politiciană franceză, membru al Parlamentului European (1979–1989) (n. 1925)
• 8 aprilie: Ilie Șerbănescu, economist român, ministrul reformei (1997–1998) (n. 1942)
• 9 aprilie: Alexandru Simionovici, deputat român (1992-1996) (n. 1944)
• 10 aprilie: Marian Costea, jucător român de hochei pe gheață (n. 1952)
• 10 aprilie: O. J. Simpson, actor (Un polițist cu explozie întârziată) și jucător de fotbal american (n. 1947)
• 11 aprilie: Gheorghe Tinca, politician român, ministru al apărării (1994–1998) (n. 1941)
• 11 aprilie: Shigeharu Ueki, fotbalist japonez (n. 1954)
• 12 aprilie: Roberto Cavalli, creator de modă și inventator italian (n. 1940)
• 12 aprilie: Olga Fikotová-Connolly, atletă americană originară din Cehoslovacia care a concurat în proba de aruncare a discului (n. 1932)
• 12 aprilie: Lucy Rimmer, vocalistă și cântăreață britanică, membră al bandului The Fall (n. ?)
• 13 aprilie: Constantin Cojocaru, actor român de teatru și de film (n. 1945)
• 13 aprilie: David Hedgley, informatician și matematician american, care a avut contribuții majore în domeniul graficii computerizate (n. 1937)
• 14 aprilie: Doru-Viorel Ursu, politician român și avocat, ministru de Interne al României (1990–1991) (n. 1953)
• 15 aprilie: Constantin Corduneanu, luptător olimpic român (1992, 1996) (n. 1969)
• 15 aprilie: Reita, cântăreț japonez, basistul bandului The Gazette (n. 1982)
• 16 aprilie: Josep Maria Terricabras i Nogueras, filozof, academic și om politic catalan, membru al Parlamentului European (2014–2024) (n. 1946)
• 19 aprilie: Daniel Dennett, filozof american (n. 1942)
• 19 aprilie: Naomy, cântăreață și compozitoare română (n. 1977)
• 20 aprilie: Octavian Vintilă, scrimer român specializat pe sabie și comentator sportiv (n. 1938)
• 22 aprilie: Hana Brejchová, actriță de film cehă (n. 1946)
• 23 aprilie: Ecaterina Oproiu, publicistă, biograf, critic de film, dramaturg, magistrată, realizatoare de filme documentare română (n. 1929)
• 27 aprilie: Cristian Topan, caricaturist, ilustrator de carte și creator de afișe român (n. 1963)
• 29 aprilie: Sérgio Ribeiro, om politic portughez, membru al Parlamentului European (2004–2009) (n. 1935)
• 29 aprilie: Fernando Suárez González, om politic spaniol, membru al Parlamentului European (1986–1994) (n. 1933)
• 30 aprilie: Paul Auster, eseist, poet, prozator, scenarist și traducător american, de origine evreu (n. 1947)

Mai

• 1 mai: Richard Tandy, muzician englez (n. 1948)
• 5 mai: César Luis Menotti, fotbalist și antrenor argentinian de fotbal (n. 1938)
• 6 mai: Susanna Kubelka, scriitoare austriacă (n. 1942)
• 6 mai: Petia Stavreva, politiciană bulgară, membră al Parlamentului European (2007–2009) (n. 1977)
• 8 mai: Oleg Gudîmo, general de securitate și om politic din Transnistria (n. 1944)
• 9 mai: Roger Corman, producător și regizor american de filme (n. 1926)
• 10 mai: Mary Banotti, politiciană irlandeză, membră al Parlamentului European (1984–2004) (n. 1939)
• 11 mai: Vladimir Iastrebceak, om politic din Transnistria, ministru al afacerilor externe al autoproclamatei Republici Moldovenești Nistrene (n. 1979)
• 13 mai: Alice Munro, scriitoare canadiană, laureată al Premiului Nobel pentru literatură (2013) (n. 1931)
• 16 mai: Dabney Coleman, actor de film american, laureat al Premiului Emmy (1987), laureat al Premiului Globul de Aur (1987) (n. 1932)
• 17 mai: Gordon Bell, inginer electotehnist și manager american (n. 1934)
• 19 mai: Ebrahim Raisi, politician iranian, jurist, președinte al Iranului (2021–2024) (n. 1960)
• 20 mai: Karl-Heinz Schnellinger, jucător de fotbal german (n. 1939)
• 22 mai: Costel Constantin, actor român (n. 1942)
• 22 mai: Marie-Françoise Garaud, om politic francez, (1999-2004) (n. 1934)
• 24 mai: Doug Ingle, cântăreț american (n. 1945)
• 24 mai: David Walker, pilot australian de Formula 1 (n. 1941)
• 27 mai: Ștefan Birtalan, handbalist român (Steaua București, Minaur Baia Mare), antrenor și personalitate sportivă, medaliat olimpic cu argint (1976) (n. 1948)

Iunie

• 1 iunie: Philippe Leroy, actor francez (n. 1930)
• 5 iunie: Alexandrina Cernov, critic și istoric literar, profesor la Universitatea din Cernăuți, membru de onoare al Academiei Române (din 1992) (n. 1943)
• 7 iunie: William Anders, ofițer al Forțelelor Aeriene ale Statelor Unite ale Americii, inginer, om de afaceri și astronaut NASA (n. 1933)
• 7 iunie: Mircea Carp, ziarist român (n. 1923)
• 11 iunie: Françoise Hardy, cântăreață și actriță franceză (n. 1944)
• 11 iunie: Tony Lo Bianco, actor american de filme și televiziune (n. 1936)
• 12 iunie: Jerry West, jucător și antrenor american de baschet (n. 1938)

Nedatate

• mai: Olimpiu Nodea, jucător și antrenor de handbal român (n. 1935)

Galeria celor decedați în 2024

• 
  1 ianuarie: Lawrence Sydney Nicasio, duhovnic din Belize, episcop romano-catolic
• 
  1 ianuarie: Iwona Śledzińska-Katarasińska, politiciană poloneză, membră al Seimului polonez
• 
  1 ianuarie: Niklaus Wirth, informatician elvețian, inventator al limbajului de programare Pascal
• 
  1 ianuarie: Sidney M. Wolfe, medic american
• 
  1 ianuarie: Michele Zolla, politician italian, membru al Camerei Deputaților din Italia
• 
  2 ianuarie: Zvi Zamir, general israelian, fost director Mossad
• 
  4 ianuarie: Glynis Johns, actriță, dansatoare, muziciană și cântăreață britanică
• 
  5 ianuarie: Mário Zagallo, antrenor și jucător de fotbal brazilian cu origini libaneze și italiene
• 
  7 ianuarie: Franz Beckenbauer, antrenor, manager și fost jucător de fotbal german
• 
  10 ianuarie: Terry Bisson, scriitor american de science-fiction & fantasy, cel mai cunoscut pentru povestirile sale
• 
  10 ianuarie: Janusz Majewski, regizor de film, dramaturg, scriitor și scenarist polonez
• 
  11 ianuarie: Iuri Solomin, actor și regizor rus
• 
  13 ianuarie: András Csiky, actor român de etnie maghiară
• 
  18 ianuarie: Donald Adamson, scriitor, istoric, biograf și traducător britanic specializat în literatura franceză
• 
  20 ianuarie: Norman Jewison, regizor, producător de film și actor canadian, fondator al Centrului Canadian de Film
• 
  22 ianuarie: Arno Allan Penzias, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică
• 
  22 ianuarie: Luigi Riva, jucător italian de fotbal, campion european
• 
  23 ianuarie: Frank Farian, compozitor și muzician german
• 
  24 ianuarie: Jesse Jane, actriță porno din Statele Unite ale Americii
• 
  29 ianuarie: Sandra Milo, actriță italiană
• 
  30 ianuarie: Jandira Martini, actriță braziliană
• 
  1 februarie: Carl Weathers, actor american (Rocky, Predator) și fost jucător de fotbal american
• 
  2 februarie: Christopher Priest, romancier englez
• 
  3 februarie: Prințul Vittorio Emanuele di Savoia, membru al Casei regale italiene, fiu al regelui Umberto al II-lea
• 
  4 februarie: Hage Geingob, politician namibian, Președinte al Namibiei, Prim-ministru al Namibiei
• 
  6 februarie: Seiji Ozawa, dirijor și muzician japonez
• 
  6 februarie: Sebastián Piñera, politician chilian, președinte al statului Chile
• 
  16 februarie: Aleksei Navalnîi, politician de opoziție din Rusia, disident
• 
  17 februarie: Johan Galtung, sociolog norvegian
• 
  19 februarie: Prințesa Ira von Fürstenberg, actriță și designer de modă italiană
• 
  20 februarie: Andreas Brehme, jucător și antrenor german de fotbal, campion mondial
• 
  20 februarie: Vasile Dîba, caiacist român, campion olimpic
• 
  21 februarie: Roger Guillemin, om de știință francez, laureat al (Premiului Nobel pentru fiziologie sau medicină)
• 
  22 februarie: Artur Jorge, fotbalist și antrenor portughez
• 
  23 februarie: Irene Camber, scrimeră italiană
• 
  25 februarie: Alex Ștefănescu, critic și istoric literar român
• 
  28 februarie: Nikolai Rîjkov, politician rus, Prim-ministrul Uniunii Sovietice
• 
  8 martie: Herbert Kroemer, fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică
• 
  13 martie: Patriarhul Neofit al Bulgariei, patriarh al Bulgariei
• 
  14 martie: Lamara Cekonia, soprană georgiană
• 
  18 martie: Daniel Barbu, scriitor și politician român, ministrul culturii
• 
  18 martie: Thomas P. Stafford, general-locotenent al United States Air Force, fost pilot de încercare și astronaut NASA
• 
  19 martie: M. Emmet Walsh, actor (Vânătorul de recompense, Sânge pentru sânge, La cuțite) și comic american
• 
  20 martie: Vernor Vinge, scriitor de science fiction (Foc în adânc, Adâncurile cerului, La Capătul curcubeului)
• 
  23 martie: Nicolae Manolescu, critic și istoric literar român
• 
  23 martie: Maurizio Pollini, pianist și dirijor italian
• 
  26 martie: Anna Stark-Stănișel, handbalistă română de origine germană
• 
  27 martie: Daniel Kahneman, psiholog israelian laureat al Premiului Nobel pentru economie
• 
  29 martie: Louis Gossett, Jr., actor american
• 
  30 martie: Géza Tordy, actor maghiar
• 
  1 aprilie: Sami Michael, scriitor israelian de limba ebraică, evreu originar din Irak
• 
  2 aprilie: John Barth, eseist, nuvelist, scriitor și pedagog american
• 
  2 aprilie: Veljko Bulajić, regizor de film muntenegreano-croat
• 
  8 aprilie: Peter Higgs, fizician teoretic englez, laureat al Premiului Nobel pentru fizică
• 
  10 aprilie: O. J. Simpson, actor (Un polițist cu explozie întârziată) și jucător de fotbal american
• 
  16 aprilie: Josep Maria Terricabras i Nogueras, filozof, academic și om politic catalan, membru al Parlamentului European
• 
  19 aprilie: Daniel Dennett, filozof american
• 
  22 aprilie: Hana Brejchová, actriță de film cehă
• 
  30 aprilie: Paul Auster, eseist, poet, prozator, scenarist și traducător american, de origine evreu
• 
  5 mai: César Luis Menotti, fotbalist și antrenor argentinian de fotbal
• 
  6 mai: Susanna Kubelka, scriitoare austriacă
• 
  6 mai: Petia Stavreva, politiciană bulgară, membră al Parlamentului European
• 
  9 mai: Roger Corman, producător și regizor american de filme
• 
  10 mai: Mary Banotti, politiciană irlandeză, membră al Parlamentului European
• 
  11 mai: Vladimir Iastrebceak, om politic din Transnistria, ministru al afacerilor externe al autoproclamatei Republici Moldovenești Nistrene
• 
  13 mai: Alice Munro, scriitoare canadiană, laureată al Premiului Nobel pentru literatură
• 
  16 mai: Dabney Coleman, actor de film american, laureat al Premiului Emmy, laureat al Premiului Globul de Aur
• 
  19 mai: Ebrahim Raisi, politician iranian, jurist, președinte al Iranului
• 
  20 mai: Karl-Heinz Schnellinger, jucător de fotbal german
• 
  24 mai: Doug Ingle, cântăreț american
• 
  27 mai: Ștefan Birtalan, handbalist român (Steaua București, Minaur Baia Mare), antrenor și personalitate sportivă, medaliat olimpic cu argint
• 
  1 iunie: Philippe Leroy, actor francez
• 
  7 iunie: William Anders, ofițer al Forțelelor Aeriene ale Statelor Unite ale Americii, inginer, om de afaceri și astronaut NASA

Note