Albert Reich
Date personale
Născut[1][2][3] Modificați la Wikidata
Neumarkt in der Oberpfalz, Bavaria, Imperiul German[4][1][3] Modificați la Wikidata
Decedat (60 de ani)[5][3] Modificați la Wikidata
München, Germania Nazistă[6][1][3] Modificați la Wikidata
Înmormântatcimitirul Waldfriedhof din München[*]​ Modificați la Wikidata
Cetățenie Reich-ul German[*]​ Modificați la Wikidata
Ocupațiepictor
ilustrator[*]​ Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiMünchen[7] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană[8][9] Modificați la Wikidata
Semnătură
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Albert Reich (n. , Neumarkt in der Oberpfalz, Bavaria, Imperiul German – d. , München, Germania Nazistă) a fost un pictor, grafician, desenator și ilustrator german.

Biografie

Albert Reich, fiul unui cizmar, a absolvit în 1898, Școala de Arte Aplicate din Nürnberg, devenind pictor decorativ. În perioada 1901/1902 a beneficiat de o bursă a Fundației Maximilian în valoare de 360 de mărci.[10] Apoi, pe 30 octombrie 1902, s-a înscris la Academia Imperială de Arte Frumoase din München.[11] Acolo i-a avut ca profesori pe Johann Caspar Herterich, Heinrich von Zügel și Peter von Halm.

Din 1907 până la moartea sa, el a lucrat ca ilustrator al revistei Die Oberpfalz imprimate de Laßleben Verlag din Kallmünz. În 1911, el a preluat școala de pictură în aer liber a lui Melchior Kern, pe care a condus-o până la izbucnirea Primului Război Mondial. Primele sale picturi erau inspirate din viața rurală.[12] Pe 31 mai 1912 s-a căsătorit la Scharbow cu eleva sa, pictorița Elisabeth „Lisbeth” Anna Karla Martha, născută Sellschopp (n. 24 iulie 1884, Lexow -d. 9 ianuarie 1958, München).[13] Din această căsătorie s-au născut patru fiice.[14] Lisbeth Reich a lucrat, de asemenea, la ilustrarea unora din cărțile sale.

Primul Război Mondial și anii de după război

În timpul războiului Reich a ilustrat ca pictor de război jurnalele militare ale Corpului Alpin german, descriind faptele de arme eroice și romantice ale militarilor germani. A creat în 1920, împreună cu Theodor Strasser, un memorial de război pentru biserica parohială Adormirea Maicii Domnului din Duggendorf, iar în 1922/1923 a realizat un alt memorial de război pentru piața centrală a localității Kallmünz.[12] În același loc s-a aflat până în 1912 casa sacristanului. Reich a realizat pictura plafonului fără remunerație financiară. Proiectul structural al memorialului a fost efectuată de către Georg Hauser (1892-1968) din Kallmünz.[15]

Perioada național-socialismului

Reich a fost național-socialist încă de la început. Împreună cu prietenul său, Dietrich Eckart, a realizat coperta primei ediții a cărții politico-ideologice Mein Kampf a lui Adolf Hitler.[16] În 1930, el a fondat în cartierul Milbertshofen din München o filială a NSDAP și apoi s-a dedicat artistic mișcării naziste. Odată cu venirea la putere a lui Hitler în 1933, obiectivele militarist-propagandistice ale nazismului pot fi observate în imaginile sale.[12] Reich, care era, de asemenea, prieten cu Christian Weber, a fost menționat în Volkischer Beobachter drept „probabil [...] primul artist vizual, [care] cu creionul și pensula a devenit propagandist al național-socialismului”. În contextul festivităților organizate pentru aniversarea a 125 de ani de la primul Oktoberfest din München a avut loc în 1935 o mare paradă aniversară sub motto-ul „Oraș mândru - țară veselă”, iar Reich a fost desemnat să se ocupe cu organizarea și direcția artistică a festivităților.[16] El a fost însărcinat, de asemenea, cu realizarea programului artistic al Festivalului internațional al curselor de cai de pe Hipodromul Riem.[17] În această calitate, el a proiectat, printre altele, procesiunea jubiliară din 25 iulie 1936 intitulată „500 de ani de curse de cai germane la München”. El a participat de mai multe ori cu picturi în Marea expoziție de artă germană organizată în clădirea Haus der Deutschen Kunst.[18]

Mormânt

Piatra sa de mormânt în Waldfriedhof

Rich a fost îngropat în cimitirul de război Waldfriedhof (parcela 63; mormântul 24) din München-Großhadern.

Omagii și critici

În martie 1942 Biroul Rosenberg a solicitat numirea ca profesor a lui Albert Reich; el a lucrat din 1921 ca pictor, membru al SA și luptător politic în cadrul mișcării naziste.[19] Adolf Hitler i-a acordat titlul de profesor în 1942, la scurt timp după moartea sa, în semn de recunoaștere a activității sale în sluba regimului nazist.[12]

La scurt timp după aniversarea unui mileniu de atestare documentară, rolul lui Reich a fost din ce în ce mai criticat în orașul său natal din cauza aderării sale la cauza nazistă. Strada care i-a purtat numele începând din anii 1950 în cartierul Wolfstein din orașul său natal Neumarkt a fost redenumită în 2011 după mai mulți ani de discuții. Consiliul de construcții al primăriei a acceptat, în sfârșit, în noiembrie 2010 o moțiune a organizației Freien Liste Zukunft (FLitZ) pentru redenumirea străzii.[20] O placă suplimentară fusese deja pusă sub indicatorul străzii în care se menționa că Reich a fost un „susținător dezastruos al național-socialismului”.[21] În afară de Reich, mai exista și un teolog protestant cu același nume.[22]

Strada a fost redenumită în 2011 după proprietarul de magazin și cofondatorul organizației locale Neumarkt a Partidului Social-Democrat Josef Geiß, care a fost deportat în 1933, împreună cu alți social-democrați, în lagărul de concentrare Dachau.[23] Geiß s-a mutat din oraș în 1937.[24]

Cărți cu ilustrații

Reich a publicat mai multe cărți ilustrate și a ilustrat cărți, broșuri de propagandă și articole de ziar. A conceput afișe și cărți poștale ilustrate. Erdal a publicat în 1934 un album cu imagini intitulat Weltkrieg 1914/18 cu ilustrații realizate de Reich.

Publicații proprii

Ilustrații de carte

Note

  1. ^ a b c d Albert Reich, RKDartists, accesat în  
  2. ^ a b Albert Reich, Benezit Dictionary of Artists, accesat în  
  3. ^ a b c d e f Allgemeines Künstlerlexikon Online, accesat în  
  4. ^ „Albert Reich”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  5. ^ a b RKDartists, accesat în  
  6. ^ „Albert Reich”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  7. ^ RKDartists, accesat în  
  8. ^ https://plus.si.cobiss.net/opac7/conor/53695843  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  9. ^ CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  10. ^ Königlich Bayerisches Kreis-Amtsblatt von Mittelfranken, Beiblatt Nr. 47 vom 14. September 1901.
  11. ^ 02533 Albert Reich, Matrikelbuch: 1884–1920, ADBK München. Zugriff vom 15. April 2015.
  12. ^ a b c d Albert Reich in Kallmünz, Bergverein Kallmünz.
  13. ^ Langwitz – Dritte Generation Arhivat în , la Wayback Machine., Sellschopp.org.
  14. ^ Albert Reich, geneanet.org.
  15. ^ Patenschaft für das Kriegerdenkmal Kallmünz; in: Mitteilungsblatt für die Verwaltungsgemeinschaft Kallmünz Arhivat în , la Wayback Machine., 26. Jg Nr. 9, September 2005. p. 174.
  16. ^ a b Historische Festzüge 1935 und 1936. In: Stefan Schweizer: „Unserer Weltanschauung sichtbaren Ausdruck geben“ : nationalsozialistische Geschichtsbilder in historischen Festzügen zum „Tag der Deutschen Kunst“. Wallstein Verlag, 2007, ISBN 3-8353-0107-1. S. 111 ff.
  17. ^ Die „Nacht der Amazonen“ 1936 bis 1939; in: Birgit Jooss: Die Stucksche Amazone – Eine „wehrhafte bronzene Jungfrau in kühner Pose“. p. 282; originalveröffentlicht in: Jo-Anne Birnie Danzker (Hrsg.): Villa Stuck. Ostfildern 2006. pp. 273–283 [311–313].
  18. ^ Teilnehmerlisten der `Großen Deutschen Kunstausstellungen 1937-1944' : Q–S, Treffpunkt Kunst.
  19. ^ Ernst Klee: Kulturlexikon zum Dritten Reich. Frankfurt am Main 2009, ISBN 978-3-596-17153-8, p. 432.
  20. ^ Nicole Selendt: Albert-Reich-Straße wird umbenannt. Arhivat în , la Wayback Machine. In: Mittelbayerische Zeitung, 12. November 2010.
  21. ^ Der heikle Umgang mit dem NS-Erbe. Arhivat în , la Wayback Machine. Projektgruppe „Zwangsarbeit“ e. V., Berlin. 3. Juli 2010.
  22. ^ Nazi-Straße „Albert Reich-Str.“ soll umbenannt werden, Antrag Nr. 34 vom 10. November 2003 der FraGe Freie Liste Zukunft/Bündnis90/Die Grünen.
  23. ^ Für „Josef-Geiß-Straße“, Neumarktonline.de, 16. Mai 2011.
  24. ^ Pater Heyder könnte Albert Reich beerben. Arhivat în , la Wayback Machine. In: Mittelbayerische Zeitung, 3. Februar 2011.

Bibliografie

Legături externe

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Albert Reich
Categorii