Doina Uricariu
Date personale
Născută (73 de ani)[2] Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiecritic literar[*]
poet
eseistă
scriitoare Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română[3] Modificați la Wikidata
Activitate
PremiiOrdinul „Coroana României” în grad de cavaler[*] ()[1]  Modificați la Wikidata
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.

Doina Uricariu (n. 5 octombrie 1950, București) este o poetă, un editor și o eseistă din România.

Fișă biografică

[modificare | modificare sursă]

Este fiica lui Gheorghe și a Elenei Uricariu. A publicat nouă volume de versuri din anul 1976 până în prezent, inclusiv o antologie de autor în 1998. Volumele sale au primit numeroase premii ale Uniunii Scriitorilor din România și Republica Moldova. A publicat, de asemenea, studii de critică literară, precum Apocrife despre Emil Botta, Ecorșeuri, studii critice despre Emil Botta, Dominic Stanca, Jeni Acterian și lirica paradoxistă a lui Florentin Smarandache (1998), la Editura Eminescu. După 1990, se lansează în afaceri și devine președinte al grupului editorial Du Style/Universalia Group.

Cronologie

[modificare | modificare sursă]

Prezență în antologii

[modificare | modificare sursă]

Afilieri

[modificare | modificare sursă]

Distincții

[modificare | modificare sursă]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ https://web.archive.org/web/20220419113059/https://casamajestatiisale.ro/familia-regala/ordine-decoraii/ordinului-coroana-romaniei/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  4. ^ Vipii estivale, cu pictura si carti, Valentin Iacob, Formula AS - anul 2011, numărul 982, accesat la 19 ianuarie 2014
  5. ^ Decretul președintelui României nr. 524 din 1 decembrie 2000 privind conferirea unor decorații naționale personalului din subordinea Ministerului Culturii, publicat în Monitorul Oficial nr. 666 din 16 decembrie 2000, art. 2, anexa 2, e) 43.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Interviuri