Friedrich Bergius | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Friedrich Karl Rudolf Bergius ![]() |
Născut | [1][5][6][7] ![]() Breslau, Regatul Prusiei, Imperiul German ![]() |
Decedat | (64 de ani)[1][5][6][7] ![]() Buenos Aires, Argentina[8] ![]() |
Înmormântat | Cementerio Alemán[*] ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Ocupație | chimist cadru didactic universitar[*] ![]() |
Limbi vorbite | limba germană[9] ![]() |
Activitate | |
Domeniu | chimie ![]() |
Instituție | Universitatea Gottfried Wilhelm Leibniz ![]() |
Alma Mater | Universitatea din Wrocław Universitatea Leipzig ![]() |
Organizații | Heidelberger Akademie der Wissenschaften[*] ![]() |
Conducător de doctorat | Richard Abegg ![]() |
Premii | Premiul Nobel pentru Chimie[*] ()[2][3] Medalia Wilhelm Exner[*] ()[4] Liebig-Denkmünze[*] () Melchett Medal[*] ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Friedrich Karl Rudolf Bergius (n. , Breslau, Regatul Prusiei, Imperiul German – d. , Buenos Aires, Argentina) a fost un cercetător chimist german, care a inventat un proces de transformare a cărbunilor în petrol și a lemnului în zahăr.
A fost profesor la Universitatea din Hanovra, a avut numeroase contribuții la inventarea și perfecționarea metodelor chimice de sinteză la presiuni înalte. A obținut benzină sintetică prin hidrogenarea cărbunilor la presiune înaltă și zahăr alimentar prin zaharificarea celulozei în mediu acid. În 1931 a primit Premiul Nobel pentru chimie împreună cu Carl Bosch.
|title=
(ajutor)
|title=
(ajutor)
|title=
(ajutor)
|