Grigore Cerchez
Date personale
Născut	5 octombrie 1850 Oșești, România
Decedat	14 mai 1927 (76 de ani)[1][2] București, România
Cetățenie	România
Ocupație	arhitect inginer
Limbi vorbite	limba română
Activitate
Clădiri semnificative	* Palatul Institutului de Arhitectură * Banca Națională a României, filiala Brăila * Fațada Muzeului Național „Grigore Antipa”
Modifică date / text

Grigore Cerchez (sau Cherchez, Cerkez) (n. 5 octombrie 1850, Oșești, Vaslui, România – d. 14 mai 1927, București, România) a fost un inginer civil, profesor și arhitect român. A fost primar interimar al Bucureștiului în perioada aprilie - mai 1886 și 1 august 1886 - 21 noiembrie 1886.^[3]

A fost unul dintre adepții și susținătorii curentului istorist, de inspirare din trecut, concretizat în special în clădiri de factură neobrâncovenească, dar și neogotică în arhitectură. A urmat cursurile de la École Centrale des Arts et Manufactures de la Paris iar în perioada 1876-1879 a ocupat la București funcția de inginer șef al orașului.

Operă

Opere importante

• O aripă a Palatului Cotroceni (Marele Salon de Recepție, reamenajat între 1925 - 1926)
• Banca Națională a României, Filiala Brăila (1886)
• Palatul Institutului de Arhitectură „Ion Mincu”, București (1912-1927)
• A participat la proiectarea palatului Academiei de Studii Economice
• Bursa din București^{[necesită citare]}
• Sediul Uniunii Artiștilor Plastici (în stil neogotic). Clădirea nu mai există fiind dărâmată după cutremurul din 1977 care o afectase parțial.
• Sinagoga Cahal Grande (1890). Clădirea a fost devastată în timpul pogromului din 1941 și demolată în 1955.
• Modernizarea și canalizarea Dâmboviței (1880)
• Castelul Cantacuzino din Bușteni (1911)
• Casa Manu de pe Aleea Alexandru (1915)
• Casa Dissescu de pe Calea Victoriei (1910-1912)
• Fațada Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” (1904-1908)
• Teatrul Mihai Eminescu
• Vila numismatului Mihail C. Suțu din Constanța
• Clădirea Poștei din Calafat
• Conacul Romanov din Pleșoiu

Alte lucrări din București

• Teatrul Comedia de pe Calea Victoriei, actualmente Teatrul Odeon (1911)
• Casa Dr. Herescu - B-dul Dacia (1911-1913)
• Casa Niculescu - Dorobanțu - Str. G. Manu (este vorba despre casa care există și astăzi, casa lui Ilie Niculescu - Dorobanțu, soțul Tatianei Brătianu, fata lui Ionel I.C. Brătianu)
• Casa Constantin Niculescu - Dorobanțu / (casa construită pentru fratele lui Ilie Niculescu-Dorobanțu se află tot pe Str. G. Manu chiar la intersecție cu B-dul Lascăr Catargiu, dar în prezent nu mai există fiind bombardată în 1944)
• Casa Candiano-Popescu / Palatul Voievodal al Regelui Mihai - Șoseaua Kiseleff (actualmente sediul Băncii ING) (1910)
• Casa Lahovary - Str Orlando - casa a fost proiectată pentru Emil Lahovary și soția sa Elena Niculescu Dorobanțu (1906-1919)
• Biserica Bucur - efectuează lucrări de restaurare în 1909
• Biserica cu Sibile - biserica ajunsese o ruină în 1912, iar arhitectul realizează planurile de refacere ale bisericii în 1913
• Cladirea de pe strada Ivo Andric nr. 10 (fosta Potcovari) autorizatia din 8 septembrie 1921

Note

Vezi și

• Arhitectură neo-românească
• Petre Antonescu
• Ion D. Berindey
• Grigore Cerchez
• Nicolae Ghica-Budești
• Constantin Iotzu
• Ion Mincu
• Toma T. Socolescu

Legături externe

• Materiale media legate de Monitorul Primăriei București august 1886 la Wikimedia Commons
• Materiale media legate de Monitorul Primăriei București septembrie 1886 la Wikimedia Commons
• Materiale media legate de Monitorul Primăriei București octombrie 1886 la Wikimedia Commons
• Materiale media legate de Monitorul Primăriei București noiembrie 1886 la Wikimedia Commons
• Materiale media legate de Monitorul Primăriei București decembrie 1886 la Wikimedia Commons

Articole biografice

• Vă mai amintiți de: Grigore Cerchez, 13 iulie 2010, Eliza Zdru, Adevărul