Hary Kuller | |
Date personale | |
---|---|
Născut | ![]() Moinești, Bacău, România ![]() |
Decedat | octombrie 2020 (91 de ani) ![]() București, România ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Ocupație | sociolog[*] ![]() |
Limbi vorbite | limba română ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Hary Kuller (nume la naștere Haim Culer sau Kuler); (n. , Moinești, Bacău, România – d. octombrie 2020, București, România)[1] a fost un etno-sociolog român de etnie evreiască.
S-a născut în Lucăcești, Bacău, un sat la periferia Moineștiului (încorporat în orașul Moinești în 1968) unde a locuit cu familia până la 13 ani.[2]
În timpul regimului Antonescu, toți evreii din domeniul rural au fost evacuați și concentrați în capitale de județe, familia ajungând astfel la Bacău unde adolescentul a urmat liceul evreiesc. De la 14 ani a fost trimis cu alți tineri și bărbați evrei la muncă obligatorie la un aeroport din apropierea Bacăului.[2]
După război a continuat liceul și devenit membru în câteva organizații de tineret sioniste.[2]
A urmat doi ani la Facultatea din Iași (drept și filozofie), apoi a fost transferat la Cluj unde a fost dat afară în anul 3 din cauza activității sioniste anterioare. În urma memoriilor pe care le-a scris a fost admis la Facultatea de filosofie din București. Subiectul tezei sale de licență (1952) a fost despre sociologia românească și școala lui Dimitrie Gusti.[2]
Nu a devenit membru al partidului comunist. După absolvire a fost mutat in mai multe locuri de muncă din motive poltice/ideologice: Institutul de Filosofie al Academiei Române, Biblioteca Academiei Române, bibliotecar la Institutul de Cercetări Economice si la Institutul Energetic, apoi a ajuns la Institutul de Filosofie și in cele din urmă la Institutul de Etnologie unde a lucrat până la pensionare.[2]
Și-a susținut doctoratul la Facultatea de Filosofie din București cu o teză (1970) despre Georges Gurvitch, un sociolog evreu-francez.[2]
După pensioare a devenit membru în Comitetul de redacție al Buletinului "Centrului pentru Studierea Istoriei Evreilor din România" și cercetător colaborator al acestuia. După 1989 a publicat numeroase articole în presa de specialitate, în presa largă, precum și cărți, a susținut prelegeri și simpozioane.[1][3][2][4]
A fost căsătorit timp de 63 de ani cu istorica Lya Benjamin.[2][4]
În 2009 a fost decorat de președintele Traian Băsescu cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler.[5]