Henri Laurens | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [2][3][4][5] ![]() Paris, Franța[6] ![]() |
Decedat | (69 de ani)[7][5][8][9] ![]() Paris, Franța[10] ![]() |
Înmormântat | Cimitirul Montparnasse ![]() |
Copii | Claude Laurens[*] ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Ocupație | sculptor pictor designer artist grafic[*] ilustrator[*] printer[*] grafician[*] artist vizual[*] ![]() |
Limbi vorbite | limba franceză[12] ![]() |
Activitate | |
Domeniu artistic | arte vizuale[1], sculptură[1], grafică[1], illustration[*][1], pictură[1], Tipărire[1], design[1] ![]() |
Mișcare artistică | artă abstractă ![]() |
Opere importante | La Grande Musicienne[*] , Q3546905[*] ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Henri Laurens (n. , Paris, Franța – d. , Paris, Franța) a fost un sculptor și ilustrator francez.
Născut la Paris, Henri Laurens a lucrat ca pietrar înainte de a deveni sculptor. Între 1899 și 1902, a urmat cursuri de desen la École d'Art Industriel,[13] timp în care a realizat lucrări care au fost puternic influențate de popularitatea lui Auguste Rodin.
Mai târziu, Laurens a fost atras de o nouă adunare de creativitate artistică la Montparnasse. Din 1915, a început să sculpteze în stil cubist, după ce i-a întâlnit pe Pablo Picasso, Georges Braque, Juan Gris și Fernand Léger.[14]
Laurens a fost scutit de convocarea în Primul Război Mondial, după ce în 1909 i s-a amputat un picior din cauza osteo-tuberculozei.[15]
Cu multiple talente, Laurens a lucrat cu vopsea pentru postere și colaj. A fost gravor și a realizat design și decorațiuni pentru teatru. În 1915, a ilustrat o carte pentru prietenul său, scriitorul Pierre Reverdy.
În 1937, a primit premiul Helena Rubinstein, care i-a adus comenzi suplimentare.[16] În 1938, a împărțit o expoziție cu Braque și Picasso, care a călătorit în marile orașe scandinave. În 1947, a realizat gravuri pentru ilustrații de cărți. În 1948, și-a expus arta la importanta Bienală internațională de la Veneția. În același an, a expus la Galerie d'Art Moderne din Basel, Elveția.
Multe dintre sculpturile sale sunt obiecte masive. Un exemplu al acestui stil este piesa monumentală L'Amphion(d), pe care a proiectat-o mai întâi la o scară mai mică, înainte de a crea versiunea finală în 1952 pentru Universitatea Centrală din Venezuela, Caracas, după o solicitare din partea arhitectului Carlos Raúl Villanueva(d).[16]
Opera sculpturală a lui Laurens a influențat lucrările arhitectului Jørn Utzon, renumit pentru Opera din Sydney, în special mormântul lui Laurens pentru un aviator proiectat pentru cimitirul din Montparnasse, Paris, în 1924.[17]
Henri Laurens a murit la Paris, după ce s-a prăbușit în timpul unei plimbări de seară,[16] și a fost înmormântat în Cimetière du Montparnasse acolo. Mormântul său este decorat cu sculptura sa, La Douleur.