Marcu Beza
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Kleisoura, Epir-Macedonia de Vest⁠(d), Grecia Modificați la Wikidata
Decedat (66 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieeseist
critic literar[*]
publicist
poet
folclorist[*]
diplomat
scriitor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română[1] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea din București  Modificați la Wikidata
Membru corespondent al Academiei Române

Marcu Beza (n. , Kleisoura, Epir-Macedonia de Vest⁠(d), Grecia – d. , București, România) a fost un scriitor, critic literar, eseist, folclorist și diplomat român, de origine aromână , membru corespondent al Academiei Române din 1923[2]. A fost membru al Comitetului Național Român, organizație de exil fondată în 1940, la Londra.

Studii

A terminat studiile secundare la Bitolia, pe atunci în Iugoslavia[3] continuând studile cu Literele și Filosofia, la București, unde a fost studentul apreciat al lui Titu Maiorescu și Nicolae Iorga, apoi la Oxford și Londra urmănd să fie docent la cea din urmă.[4]

Activitate

A fost consul general al României la Londra și apoi la Ierusalim, precum și conferențiar de limba română la "King's College" din Londra (1910-1930). În timpul celui de-al doilea Război Mondial a fost consilier al Legației Române din Londra. A făcut cercetări de paleografie în Orientul Apropiat. A fost întemeietor al Centrului Român al PEN-Clubului. A fost membru corespondent al Academiei Române (1923), exclus în 1948 și repus în drepturi în 1990.[5]

Opera

În limba română

A scris romane despre drama istorică a aromânilor, între care:

Alte scrieri

În limba engleză

Note

  1. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  2. ^ Ștefănescu, Ștefan (coord.) (1978). Enciclopedia istoriografiei românești. București: Editura științifică și enciclopedică. p. 59
  3. ^ Ștefănescu, Ștefan (coord.) (1978). Enciclopedia istoriografiei românești. București: Editura științifică și enciclopedică. p. 58
  4. ^ Ștefănescu, Ștefan (coord.) (1978). Enciclopedia istoriografiei românești. București: Editura științifică și enciclopedică. p. 58
  5. ^ Ecaterina Țarălungă, Enciclopedia identității românești. Personalități, Chișinău, Editura Litera, 2011, p. 93

Legături externe