Rupea | ||||||
Reps Kőhalom | ||||||
— oraș — | ||||||
| ||||||
Localizarea orașului pe harta României | ||||||
Localizarea orașului pe harta județului Brașov | ||||||
Coordonate: 46°02′20″N 25°13′21″E / 46.03889°N 25.22250°E | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|
Țară | România | |||||
Județ | Brașov | |||||
SIRUTA | 40394 | |||||
Reședință | Rupea[*] | |||||
Componență | Rupea[*] , Fișer | |||||
Guvernare | ||||||
- Primar | Alexandru Opriș[*][1] (PNL, octombrie 2020) | |||||
Suprafață | ||||||
- Total | 74,87 km² | |||||
Populație (2021) | ||||||
- Total | 4.907 locuitori | |||||
- Densitate | 65,54 loc./km² | |||||
Fus orar | UTC+2 | |||||
Cod poștal | 505500 | |||||
Prezență online | ||||||
site web oficial | ||||||
Localizarea în cadrul județului | ||||||
Amplasare zonala | ||||||
Modifică date / text |
Rupea, mai demult Cohalm (în dialectul săsesc Räppes, în germană Reps, în maghiară Kőhalom), este un oraș în județul Brașov, Transilvania, România, format din localitățile componente Fișer și Rupea (reședința). Localitatea se află pe artera E60 la 60 km distanță de Brașov și 50 km de Sighișoara, fiind deservită și de o stație feroviară pe magistrala 300. În anul 2021 populația localității era de 4.907 locuitori.
Fondată cel mai probabil între secolele al XII-lea și al XIII-lea (vezi terra Daraus, în Diploma andreană, 1224), odată cu reorganizarea juridică zonală, localitatea Rupea s-a dezvoltat la poalele cetății care în trecut a reprezentat un punct strategic defensiv important pentru administrația săsească din sudul Transilvaniei, și a găzduit un scaun de judecată.
Din punct de vedere administrativ, din prima jumătate a secolului al XIV-lea până în anul 1876, Rupea a fost sediul unuia dintre scaunele săsești (vezi Șapte Scaune), intrând după acea dată până în 1920 în componența comitatului Târnava-Mare, iar apoi până în anul 1950 în județul Tânava Mare. În urma reformelor administrativ-teritoriale din perioada comunistă localitatea a făcut parte din regiunea Stalin (1950-1960) și regiunea Brașov (1960-1968), pentru ca începând cu anul 1968 să intre în componența județului Brașov.
Orașul este cunoscut la nivel național pentru cetatea sa, care în anul 2023 a atras aproximativ 100.000 de turiști. De asemenea, la 11 km de localitate trece Via Transilvanica, cel mai important și lung traseu de drumeții și anduranță din România, iar la 13 km se află situl rural Viscri, inclus în patrimoniul UNESCO.
În localitate se găsesc atât monumente de patrimoniu arhitectural de interes național (cetatea Rupea sec.XIV-XVII, ansamblul bisericii evanghelice sec.XV-XVIII), cât și monumente de interes local (ansamblul str. Cetății sec.XVIII-XIX, ansamblul str. Republicii sec.XVIII-XIX, casă str.Republicii nr.104 sec.XVII,1870, casa Nicolae Filipescu nr.105 sec.XVIII și casă str.Republicii nr.117, 1860).[2]
În afara acestora, biserica romano-catolică "Sf.Ana", construită între 1808-1810 sub patronajul și cu ajutorul financiar al contesei Anna Teleki de Szek (1780-1841), prezintă elemente ale stilului baroc transilvănean.[3] Fostă mănăstire a ordinului franciscan apărută în anul 1760 pe terenul oferit de Andreas Glantz, membru al consiliului orășenesc, noul edificiu a fost ridicat pe ruinele unei capele care data din 1762.[4]
Cetatea Rupea, atestată în 1324 ca și castru regal (castro Kuholm), se dezvoltă în jurul unei așezări confirmate documentar din secolul al XIII-lea.[5] În secolul al XV-lea cetatea este trecută sub administrarea comunității săsești care o transformă într-o cetate de refugiu, cunoscând mai mult etape de extindere până în secolul al XVII-lea. Curtinele formează patru incinte, fiind întărite cu turnuri și porți interioare care compartimentează ansamblul fortificat. Incinta centrală este prevăzută cu un reduit și cu o capelă, care după unele surse a fost construită inițial în stil romanic, și datează din secolul al XIII-lea.[6]
În subsolul zonei se găsește un masiv de sare.[8] Exploatarea apei sărate este confirmată arheologic pe cuprinsul localității încă din perioada romană (în apropierea unei așezări din secolul II-III).[9] În epoca modernă este reconfirmată utilizarea apei saline din fântâni special amenajate și a folosirii acesteia în gospodării, încă de la începutul secolului al XVIII-lea.[10]
De asemenea, în subsolul localității există depozite de apă sulfuroasă, care în a doua jumătate a secolul al XIX-lea până în prima parte a secolului XX, aduceau renume localității pentru proprietățile curative (recomandate mai ales pentru tratarea reumatismului), atrăgând vizitatori din întreg spațiul Central European (Viena, Dresda, Cernăuți), precum și din Vechiul Regat.[11][12] Deschise în 1866, băile cu apă sulfuroasă de la Rupea, erau printre puținele locuri din Transilvania (fiind trei in total), care dețineau aceleași proprietăți curative.[12] Cu toate aceastea au fost lăsate în paragină de către autoritățile comuniste, fiind în cele din urmă demolate.
În prima jumătate a secolului XX, populația localității cunoaște o ușoară scădere, contrastată de o creștere a elementului românesc. Datele demografice oficiale din această perioadă indică o fluctuație a populației determinată atât de schimbările politice cât și de factori precum migrația internă și externă sau rata natalității.
Din perioada celui de-al Doilea Război Mondial sașii din Rupea au început să plece în Germania, această tendință demografică accelerându-se după căderea comunismului în decembrie 1989.[19] În 2021, doar 52 de indivizi (1%) s-au identificat ca făcând parte din grupul de populație săsească.[19]
În paralel, industrializarea și urbanizarea forțată din perioada comunistă, a rezultat într-o creștere demografică internă de 40%, în doar 36 de ani, între 1941 și 1977, prin așezarea în localitate a noi familii venite atât din alte județe ale României cât și din alte localități din apropiere.
Anul | Germani | Maghiari | Români | Romi | Alții | Total |
---|---|---|---|---|---|---|
1700 | cca.950 | |||||
1720 | cca.1100 | cca.200 | cca.1300 | |||
1850 | 1541 | 20 | 732 | 218 | 42 | 2565 |
1880 | 1396 | ? | 920 | ? | ? | |
1890 | 1338 | ? | 861 | ? | ? | |
1900 | 1276 | 365[21] | 987 | ? | 2628 | |
1910 | 1230 | 425 | 975 | 311 | 2941 | |
1930 | 1056 | 497 | 1215 | 36
(dintre care 5 evrei) |
2809 | |
1941 | 984 | 317 | 1350 | 130 | 2781 | |
1956 | 1385 | 602 | 2532 | 172 | 4691 | |
1966 | ? | 810 | 2771 | ? | 6273 | |
1977 | 1269 | 1502 | 3617 | 252 | 6640 | |
1992 | 193 | 1428 | 4331 | 374 | 6326 | |
2002 | 110 | 1245 | 4063 | 360 | 288 | 5759 |
2011 | 82 | 975 | 3591 | 360 | 260 | 5269 |
2021 | 52 | 706 | 3137 | 484 | 526 | 4907 |
În ianuarie 2024 erau înregistrate 185 de firme cu sediul în localitate, cu preponderență în sectorul terțiar.[22]
Orașul Rupea este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Alexandru Opriș[*] , de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[23]
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Partidul Național Liberal | 6 | |||||||
Partidul Social Democrat | 3 | |||||||
Uniunea Salvați România | 2 | |||||||
Forumul Democrat al Germanilor din România | 2 | |||||||
Partidul PRO România | 1 | |||||||
Uniunea Democrată Maghiară din România | 1 |
|titlu=
la poziția 90 (ajutor)
|
|
|
|