Rupea
Reps
Kőhalom
—  oraș  —

Stemă
Stemă
Rupea se află în România
Rupea
Rupea
Rupea (România)
Localizarea orașului pe harta României
Rupea se află în Județul Brașov
Rupea
Rupea
Rupea (Județul Brașov)
Localizarea orașului pe harta județului Brașov
Coordonate: 46°02′20″N 25°13′21″E (((PAGENAME))) / 46.03889°N 25.22250°E

Țară România
Județ Brașov

SIRUTA40394

ReședințăRupea[*]
ComponențăRupea[*], Fișer

Guvernare
 - PrimarAlexandru Opriș[*][1] (PNL, octombrie 2020)

Suprafață
 - Total74,87 km²

Populație (2021)
 - Total4.907 locuitori
 - Densitate65,54 loc./km²

Fus orarUTC+2
Cod poștal505500

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata

Localizarea în cadrul județului
Localizarea în cadrul județului
Localizarea în cadrul județului
Amplasare zonala
Amplasare zonala
Amplasare zonala

Rupea, mai demult Cohalm (în dialectul săsesc Räppes, în germană Reps, în maghiară Kőhalom), este un oraș în județul Brașov, Transilvania, România, format din localitățile componente Fișer și Rupea (reședința). Localitatea se află pe artera E60 la 60 km distanță de Brașov și 50 km de Sighișoara, fiind deservită și de o stație feroviară pe magistrala 300. În anul 2021 populația localității era de 4.907 locuitori.

Fondată cel mai probabil între secolele al XII-lea și al XIII-lea (vezi terra Daraus, în Diploma andreană, 1224), odată cu reorganizarea juridică zonală, localitatea Rupea s-a dezvoltat la poalele cetății care în trecut a reprezentat un punct strategic defensiv important pentru administrația săsească din sudul Transilvaniei, și a găzduit un scaun de judecată.

Din punct de vedere administrativ, din prima jumătate a secolului al XIV-lea până în anul 1876, Rupea a fost sediul unuia dintre scaunele săsești (vezi Șapte Scaune), intrând după acea dată până în 1920 în componența comitatului Târnava-Mare, iar apoi până în anul 1950 în județul Tânava Mare. În urma reformelor administrativ-teritoriale din perioada comunistă localitatea a făcut parte din regiunea Stalin (1950-1960) și regiunea Brașov (1960-1968), pentru ca începând cu anul 1968 să intre în componența județului Brașov.

Orașul este cunoscut la nivel național pentru cetatea sa, care în anul 2023 a atras aproximativ 100.000 de turiști. De asemenea, la 11 km de localitate trece Via Transilvanica, cel mai important și lung traseu de drumeții și anduranță din România, iar la 13 km se află situl rural Viscri, inclus în patrimoniul UNESCO.

Monumente istorice

În localitate se găsesc atât monumente de patrimoniu arhitectural de interes național (cetatea Rupea sec.XIV-XVII, ansamblul bisericii evanghelice sec.XV-XVIII), cât și monumente de interes local (ansamblul str. Cetății sec.XVIII-XIX, ansamblul str. Republicii sec.XVIII-XIX, casă str.Republicii nr.104 sec.XVII,1870, casa Nicolae Filipescu nr.105 sec.XVIII și casă str.Republicii nr.117, 1860).[2]

În afara acestora, biserica romano-catolică "Sf.Ana", construită între 1808-1810 sub patronajul și cu ajutorul financiar al contesei Anna Teleki de Szek (1780-1841), prezintă elemente ale stilului baroc transilvănean.[3] Fostă mănăstire a ordinului franciscan apărută în anul 1760 pe terenul oferit de Andreas Glantz, membru al consiliului orășenesc, noul edificiu a fost ridicat pe ruinele unei capele care data din 1762.[4]

Cetatea Rupea, atestată în 1324 ca și castru regal (castro Kuholm), se dezvoltă în jurul unei așezări confirmate documentar din secolul al XIII-lea.[5] În secolul al XV-lea cetatea este trecută sub administrarea comunității săsești care o transformă într-o cetate de refugiu, cunoscând mai mult etape de extindere până în secolul al XVII-lea. Curtinele formează patru incinte, fiind întărite cu turnuri și porți interioare care compartimentează ansamblul fortificat. Incinta centrală este prevăzută cu un reduit și cu o capelă, care după unele surse a fost construită inițial în stil romanic, și datează din secolul al XIII-lea.[6]

Instituții locale

Lăcașuri de cult

Date geologice

Băile Rupea, proprietatea familiei Jacobi, aprox.1881

În subsolul zonei se găsește un masiv de sare.[8] Exploatarea apei sărate este confirmată arheologic pe cuprinsul localității încă din perioada romană (în apropierea unei așezări din secolul II-III).[9] În epoca modernă este reconfirmată utilizarea apei saline din fântâni special amenajate și a folosirii acesteia în gospodării, încă de la începutul secolului al XVIII-lea.[10]

De asemenea, în subsolul localității există depozite de apă sulfuroasă, care în a doua jumătate a secolul al XIX-lea până în prima parte a secolului XX, aduceau renume localității pentru proprietățile curative (recomandate mai ales pentru tratarea reumatismului), atrăgând vizitatori din întreg spațiul Central European (Viena, Dresda, Cernăuți), precum și din Vechiul Regat.[11][12] Deschise în 1866, băile cu apă sulfuroasă de la Rupea, erau printre puținele locuri din Transilvania (fiind trei in total), care dețineau aceleași proprietăți curative.[12] Cu toate aceastea au fost lăsate în paragină de către autoritățile comuniste, fiind în cele din urmă demolate.

Evenimente locale

Date istorice

Demografie

În prima jumătate a secolului XX, populația localității cunoaște o ușoară scădere, contrastată de o creștere a elementului românesc. Datele demografice oficiale din această perioadă indică o fluctuație a populației determinată atât de schimbările politice cât și de factori precum migrația internă și externă sau rata natalității.

Din perioada celui de-al Doilea Război Mondial sașii din Rupea au început să plece în Germania, această tendință demografică accelerându-se după căderea comunismului în decembrie 1989.[19] În 2021, doar 52 de indivizi (1%) s-au identificat ca făcând parte din grupul de populație săsească.[19]

În paralel, industrializarea și urbanizarea forțată din perioada comunistă, a rezultat într-o creștere demografică internă de 40%, în doar 36 de ani, între 1941 și 1977, prin așezarea în localitate a noi familii venite atât din alte județe ale României cât și din alte localități din apropiere.

Evoluție demografică în Rupea între 1700 și 2021[20]
Anul Germani Maghiari Români Romi Alții Total
1700 cca.950
1720 cca.1100 cca.200 cca.1300
1850 1541 20 732 218 42 2565
1880 1396 ? 920 ? ?
1890 1338 ? 861 ? ?
1900 1276 365[21] 987 ? 2628
1910 1230 425 975 311 2941
1930 1056 497 1215 36

(dintre care 5 evrei)

2809
1941 984 317 1350 130 2781
1956 1385 602 2532 172 4691
1966 ? 810 2771 ? 6273
1977 1269 1502 3617 252 6640
1992 193 1428 4331 374 6326
2002 110 1245 4063 360 288 5759
2011 82 975 3591 360 260 5269
2021 52 706 3137 484 526 4907

Economie

În ianuarie 2024 erau înregistrate 185 de firme cu sediul în localitate, cu preponderență în sectorul terțiar.[22]

Politică și administrație

Orașul Rupea este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Alexandru Opriș[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[23]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal6      
Partidul Social Democrat3      
Uniunea Salvați România2      
Forumul Democrat al Germanilor din România2      
Partidul PRO România1      
Uniunea Democrată Maghiară din România1      

Primarii orașului

Personalități

Imagini

Note

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă 
  2. ^ „Institutul Național al Patrimoniului - Lista monumentelor istorice” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . 
  3. ^ István-László Kovács. „St. Anne's Parish, Rupea”Contesa Anna Teleki de Szek (1780-1841) a fost soția lui Maximilian von Degenfeld-Schonburg (1766 - 1816), membru al unei familii nobiliare transilvănene cu origini șvăbești în secolul al XIII-lea. Cuplul a avut trei copii: Otto (1801-1849), Emmerich Christoph (1810-1883) și Paul (1814-1880). 
  4. ^ P. Boros Fortunát, Az erdélyi ferencrendiek, Cluj-Kolozsvár : Szent Bonaventura Ny. (1927), 139.
  5. ^ Müller, Heinrich. 
  6. ^ Reduit (germ. Rückzugsturm): turn puternic fortificat, care folosește ca ultim refugiu într-un castel sau burg. Borcoman, Mariana (2010). Așezări transilvane: Rupea. Editura Academia Română, Centrul de Studii Transilvane. p. 42-43
  7. ^ Nicolae Teșculă, Asociaționismul săsesc și sistemul de educație tehnic din Transilvania în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, 251.
  8. ^ http://www.cimec.ro/Arheologie/sarea/02-LiviuDraganescu.pdf Sarea gemă din extra- și intracarpaticul României
  9. ^ „BV-I-m-B-11289 - Saline romane - oraș Rupea - Pădurea lui Grigore ("Grigoriwald"); "Valea Florilor" ("Blumenthal"), lângă localitate” (PDF). Arhivat din original (PDF) la .  line feed character în |titlu= la poziția 90 (ajutor)
  10. ^ Arhivele Primăriei, 1936
  11. ^ „Minerva. Revistă literară, beletristică și de distracțiune. Bistrița, 1894, 1/13 Aprilie Nr.7, Anul IV, P.67-68”. 
  12. ^ a b „Transilvania. Foia Asociațiunei transilvane pentru literatura română și cultura poporului românu. Brașov, 1877, 15. Octombre, Nr. 20, Anul X, P.230-234”. 
  13. ^ Archiv (1909), 314-315. Hermannstadt. 
  14. ^ SP - VT, II,Cluj-Napoca, 1979, p.148
  15. ^ Reps 1448 August 7 - Der Gubernator Johannes von Hunyad trägt der Gesamtheit der Sachsen auf, den muntenischen Woiwoden Vladislav mit allen Ehren in ihrer Mitte zu empfangen. Orig. Pap. Ungar. Landesarchiv Budapest, Sammlung L. Kovacsy Nr. 548. Siegel vorne aufgedrückt. Derselbe Stempel wie Nr. »2547.
  16. ^ Archiv (1910), 158; Maria Pia Pedani, Venezia porta d'Oriente (Società editrice il Mulino, Bologna, 2010), 190. 
  17. ^ Archiv (1910), 194.
  18. ^ Mustafa Ali Mehment, Ed. Calători străini despre Țările Române, Vol.VI, Editura Științifică și Enciclopedică, București (1976).
  19. ^ a b Cum renaște "scaunul" săsesc la Rupea, 1 decembrie 2010, Oana Dan, evz.ro, accesat la 8 decembrie 2011
  20. ^ Monografia Județului Târnava Mare. Miron Neagu, Sighișoara. 
  21. ^ S-au inclus aici și muncitorii care lucrau în Rupea ca zilieri și servitori.
  22. ^ „Firme din localitatea Rupea”. 
  23. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  24. ^ „Cotidianul Mesager, 1992”. 
  25. ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 1996
  26. ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2000
  27. ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2004
  28. ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2008
  29. ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2012
  30. ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2016
  31. ^ Date finale la alegerile locale 2020
  32. ^ „L.: Hirtenfeld; K.A. Wien; Wurzbach, ÖBL 1815-1950, Bd. 1 (Lfg. 3, 1956), S. 200” (PDF). 
  33. ^ Mária Péter, Az erdélyi gyógyszerészet magyar vonatkozásai, Cluj-Napoca: Erdélyi Múzeum-Egyesület (2002), 496.
  34. ^ Paul Stegaru, 20 de ani de la moartea prestigiosului compozitor, muzicolog și dirijor Wilhelm Georg Berger, Revista Astra, No.9 (2014). Paul Stegaru, Wilhelm Georg Berger, un compozitor european din Transilvania, Revista Tribuna, No.261 (2013). Catrina, Constantin: Der Komponist Michael Zikeli, ein Fördere des Musiklebens, Forschungen zur Volksund Landeskunde Reps No.19/1 (1976). https://www.siebenbuerger.de/zeitung/artikel/alteartikel/1293-das-musikalische-reps.html
  35. ^ Dorit Petschel, Die Professoren der TU Dresden 1828–2003. Köln: Böhlau Verlag (2003), 663.
  36. ^ Dumitru, R. (2023). La société des laboureurs [Teza doctorală, Universitatea Sorbona]
  37. ^ „Biblioteca Centrală Universitară Cluj - Fișă biografica Ioan Iosif” (PDF). Accesat în . 
  38. ^ https://www.geschichtewiki.wien.gv.at/Reinhold_Melas https://katalog.eds.at/Author/Home?author=Melas%2C+Reinhold https://de.wikipedia.org/wiki/Reinhold_Melas
  39. ^ „Fișă biografică Cristian Mandeal (Festivalul George Enescu)”. Arhivat din original la . 
  40. ^ Systems, Indaco, Decretul nr. 1097/2004 privind conferirea Ordinului şi Medaliei Meritul pentru Învăţământ actualizat 2024 (în Romanian), Lege5 

Bibliografie suplimentară

Vezi și

Legături externe

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Rupea