Secole: | Secolul XVIII - Secolul XIX - Secolul XX |
Decenii: |
Anii 1800 Anii 1810 Anii 1820 Anii 1830 Anii 1840 Anii 1850 Anii 1860 Anii 1870 Anii 1880 Anii 1890 |
Secolul al XIX-lea este o perioadă din istoria omenirii, cuprinsă între 1801 și 1900, caracterizată prin importante fenomene politice, ideologice și culturale. În timp ce portughezii, spaniolii și Sfântul Imperiu Roman se prăbușeau, Imperiul Britanic, cel German și America au cunoscut o dezvoltare rapidă. Conflictele militare au răvășit Europa, dar au și încurajat cercetarea științifică și explorarea.
După războaiele napoleoniene, Marea Britanie a devenit cea mai importantă putere mondială, controlând un sfert din populația globului și o treime din suprafața teritoriilor de pe uscat. “Pax Britannica” a condus la un comerț mai eficient și a diminuat pirateria. Secolul al XIX-lea a fost o perioadă a inovației și a descoperirilor, cu rezultate notabile în matematică, fizică, chimie, biologie, electricitate și metalurgie, ce au constituit baza evoluției tehnologice din secolul XX. De asemenea, a început Revoluția Tehnologică în Europa și Era Victoriană, ce a fost cunoscută pentru angajarea copiilor în fabrici și mine.
Avansul în medicină, mai buna înțelegere a anatomiei umane, dar și a bolilor au fost parțial responsabile pentru creșterea rapidă a populației în lumea vestică. Populația Europei s-a dublat în secolul al XIX-lea, de la 200 de milioane până la aproape 400. Introducerea căilor ferate a fost o schimbare majoră în modul în care oameni trăiau și obțineau bunuri, alimentând mișcări de urbanizare majore în diferite locuri de pe glob. Londra a devenit cel mai populat oraș din lume, mărindu-și populația de la 1 milion, în 1800, până la 6.7 milioane, un secol mai târziu. Ultimele teritorii din centrul Africii și Asiei au fost descoperite, iar cu excepția zonelor extreme – arctice și antarctice, au fost realizate cartografieri detaliate și exacte ale globului. În același timp, liberalismul a devenit principala mișcare de reformă în Europa.
Sclavia a fost redusă considerabil pe glob: Urmând o revoltă încheiată cu succes a sclavilor din Haiti, Marea Britanie a obligat pirații conduși de Barbarossa să oprească răpirile și transformarea europenilor în sclavi, punând astfel capăt comerțului global cu oameni. Marea Britanie a abolit sclavia în 1843. Cel de-al 13-lea amendament al Americii ce a urmat războiului civil a pus capăt sclaviei în 1865. În Brazilia sclavia a fost abolită în 1888. Similar, iobăgia a luat sfârșit în Rusia.
Secolul XIX a fost remarcabil prin larga răspândire și formarea a noi fundații de așezări care în particular au fost create în America de Nord și Australia. În această perioadă 70 de milioane de europeni au părăsit continentul. În același timp și organizațiile sportive au cunoscut o perioadă înfloritoare în Anglia și America: Comitetul Olimpic Central și federațiile de fotbal, baschet, rugby, baseball și volei au fost fondate. Imperialismul și “la Belle Époque” sunt și ele importante pentru bătrânul continent.
Personalități notabile ale secolului au fost Abraham Lincoln, cel de-al 16-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, filantropul și omul de afaceri John D. Rockefeller, Geronimo, liderul apașilor, dar și infamul Jack Spintecătorul.
În artă, realismul și romantismul de la începutul secolului au lăsat mai apoi loc impresionismului și postimpresionismului în a doua jumătate a secolului, Parisul fiind capitala mondială a artei. În America școala de pe râul Hudson era proeminentă. Nume importante din pictura secolului al XIX-lea includ: Paul Cezanne (Franța, postimpresionism), Eugène Delacroix (Franța, romantism), Paul Gauguin (Franța, postimpresionism, pictor), Vincent van Gogh (Țările de Jos, postimpresionism), Claude Monet (Franța, realism, impresionism), Renoir (Franța, impresionism), Rodin (Franța, modernism, sculptor).
Forma sonatei s-a maturizat în timpul epocii clasice pentru a deveni principala formă de compoziție instrumentală pe tot parcursul secolului al XIX-lea. O mare parte din muzica din secolul al XIX-lea a fost menționată ca fiind în stil romantic. Mulți mari compozitori au trăit în această epocă, din care îi putem enumera pe Ludwig van Beethoven (Germania, Clasic, Romantic), Georges Bizet (Franța, romantic), Brahms (Germania, romantic), Frédéric Chopin (Polonia, romantic) Franz Liszt (Ungaria), Niccolò Paganini (Italian), Franz Schubert (Austria), Piotr Ilici Ceaikovski (Rusia, romantic) Giuseppe Verdi (Italia, romantic), Richard Wagner (Germania, clasic).
Pe frontul literar, noul secol este deschis de romantism, o mișcare care s-a răspândit în Europa ca reacție a raționalismului din secolul al XVIII-lea și se dezvoltă, mai mult sau mai puțin, de-a lungul liniilor revoluției industriale, cu tendința de a reacționa împotriva schimbărilor dramatice asupra naturii cauzate de motorul cu aburi și de calea ferată. William Wordsworth și Samuel Taylor Coleridge sunt considerați inițiatorii noii școli din Anglia, în timp ce pe continent curentul german Sturm und Drang (Furtună și Stres) își răspândește influența până în Italia și Spania.
Arta franceză fusese îngreunată de războaiele napoleoniene, dar ulterior s-a dezvoltat rapid, începând modernismul.
Frații Goncourts și Emile Zola în Franța și Giovanni Verga în Italia, produc unele dintre cele mai bune romane naturaliste. Romanele naturalistului italian sunt importante îndeosebi deoarece dau o hartă socială a Italiei unificate pentru un popor care, până atunci, fusese abia conștient de diversitatea etnică și culturală. Pe 21 februarie 1848, Karl Marx și Friedrich Engels publică Manifestul comunist.
Literatura a prosperat în secolul al XIX-lea. Unii dintre cele mai renumiți scriitori îi includ pe rușii Lev Tolstoi, Anton Cehov și Fiodor Dostoievski; englezii Charles Dickens, John Keats, și Jane Austen; scoțianul Sir Walter Scott; irlandezul Oscar Wilde; americanii Edgar Allan Poe, Ralph Waldo Emerson și Mark Twain, și francezii Victor Hugo, Honoré de Balzac, Jules Verne și Charles Baudelaire.
Secolul al XIX-lea a dat naștere științei ca profesie. Termenul "om de știință" a fost inventat în 1833 de către William Whewell. Printre ideile cel mai influente din acest secol au fost cele ale lui Charles Darwin, care în 1859 a publicat cartea Originea speciilor, ce a introdus ideea de evoluție prin selecție naturală. Louis Pasteur a conceput primul vaccin împotriva rabiei, și a făcut, de asemenea, multe descoperiri în domeniul chimiei, inclusiv asimetria de cristale. Thomas Alva Edison a dat lumii un bec practic ce putea fi folosit în viața de zi cu zi. Karl Weierstrass împreună cu alți matematicieni au aritmetizat analiza. Dar cel mai important pas în știință, pentru acest moment, a fost ideile formulate de către Michael Faraday și de James Clerk Maxwell. Munca lor a schimbat fața fizici și a făcut posibil ca noua tehnologie să devină realitate.
Se pot adăuga ca trăsături principale ale acestui secol și perfecționarea învățământului, eforturile pentru reducerea analfabetismului, constituirea de asociații culturale, academii naționale, manifestările expoziționale și preocuparea pentru urbanism ce a permis avântul arhitecturii.
Astfel, secolul al XIX-lea reprezintă unul de mare însemnătate pentru cultură și a lăsat o moștenire bogată secolelor ce-i vor urma.
Anul | Invenția | Autor | Țara |
---|---|---|---|
1801 | războiul de țesut programabil, cu cartelă | Joseph Marie Jacquard | Franța |
1802 | vaporul cu aburi și elice Phoenix | John Stevens | SUA |
1802 | soba cu gaz | Zachäus Andreas Winzler | |
1804 | locomotiva cu aburi industrială | Richard Trevithick | Anglia |
1805 | submarinul Nautilus | Robert Fulton[2] | SUA |
1807 | vaporul cu aburi Clermont | Robert Fulton | SUA |
1808 | fierăstrăul cu panglică | Wiliam Newberry | |
1809 | lampa cu arc electric | Humphry Davy | Anglia |
Anul | Invenția | Autor | Țara |
---|---|---|---|
1814 | locomotiva cu abur (pentru călători) | George Stephenson[3] | Anglia |
1816 | lampa anti-explozie (pentru minerit) |
Humphry Davy | Anglia |
1816 | motorul Stirling | Robert Stirling | Scoția |
1816 | stetoscopul | René Laënnec | Franța |
1817 | velocipedul (drezina) | Karl Drais | Germania |
1817 | caleidoscopul | David Brewster | Scoția |
1818 | bicicleta | Karl Drais[4] | Germania |
Anul | Invenție | Autor | Țara |
---|---|---|---|
1821 | motorul electric | Michael Faraday | Anglia |
1823 | electromagnetul | William Sturgeon | Anglia |
1824 | cimentul Portland | William Aspdin | Anglia |
1826 | fotografia | Joseph Nicéphore Niépce | Franța |
1827 | motorul cu ardere internă | Samuel Morey | SUA |
1827 | stiloul | Petrache Poenaru[5] | România |
1829 | locomotiva cu aburi | George Stephenson[4] | Anglia |
Anul | Invenția | Autor | Țara |
---|---|---|---|
1830 | mașina de tuns iarba | Edwin Beard Budding | Anglia |
1830 | termostatul | Andrew Ure[4] | Scoția |
1830 | stenotipul[6] | Karl Drais | Germania |
1831 | electromagnetul multiplu | Joseph Henry | SUA |
1831 | telegraful magneto-acustic[7] | Joseph Henry | SUA |
1831 | mașina de secerat | Cyrus McCormick | SUA |
1831 | generatorul electric | Michael Faraday Ányos Jedlik |
Anglia Ungaria |
1834 | taxiul cu cai | Joseph Hansom | Anglia |
1834 | alfabetul Braille | Louis Braille[8] | Franța |
1834 | frigiderul | Jacob Perkins[9] | SUA |
1834 | combina de treierat | Hiram Moore | SUA |
1835 | revolverul | Samuel Colt | SUA |
1835 | releul electromecanic | Joseph Henry | SUA |
1835 | becul electric cu incandescență | James Bowman Lindsay | Scoția |
1836 | mașina de cusut | Josef Madersberger | |
1837 | tiparul electric | Thomas Davenport | SUA |
1837 | plugul de oțel | John Deere | SUA |
1837 | costumul (modern) de scafandru | Augustus Siebe[10] | Anglia[11] |
1837 | camera foto cu zoom | Jozef Maximilián Petzval | Ungaria |
1837 | telegrafia magnetică | Samuel Morse | SUA |
1838 | telegrafia electrică | Charles Wheatstone Samuel Morse |
Anglia SUA |
1838 | casca de scafandru | Augustus Siebe | Anglia |
1839 | vulcanizarea cauciucului | Charles Goodyear | SUA |
Anul | Invenție | Autor | Țara |
---|---|---|---|
1840 | îngrășământul chimic | Justus von Liebig | Germania |
1842 | fertilizatorul cu superfosfat | John Bennett Lawes[12] | Anglia |
1842 | anestezia | Crawford Long[13] | SUA |
1843 | mașina de scris | Charles Thurber | |
1843 | înghețata | Nancy Johnson | SUA |
1843 | faxul | Alexander Brain | Scoția |
1844 | chibritul | Gustaf Erik Pasch | Suedia |
1845 | pneul | Robert Thomson | Scoția |
1846 | mașina de cusut | Elias Howe[14] | SUA |
1846 | tiparul rotativ | Richard M. Hoe[15] | SUA |
1849 | acul de siguranță | Walter Hunt[16] | SUA |
1849 | turbina Francis | James B. Francis | SUA[17] |
1849 | telefonul[18] | Antonio Meucci | SUA[19] |
Anul | Invenția | Autorul | Țara |
---|---|---|---|
1852 | dirijabilul | Henri Giffard | Franța |
1852 | ascensorul | Elisha Otis[20] | SUA |
1852 | giroscopul | Léon Foucault | Franța |
1855 | lampa Bunsen | Peter Desaga | Germania |
1855 | procedeul Bessemer | Henry Bessemer | Anglia |
1856 | celuloid | Alexander Parkes | Anglia |
1858 | cablul telegrafic submarin | Fredrick Newton Gisborne | |
1858 | borcanul Mason | John L. Mason[21] | SUA |
1859 | extracția petrolului | Edwin L. Drake[22] | SUA |
1859 | acumulatorul acid | Gaston Planté[23] | Franța |
Anul | Invenția | Autor | Țara |
---|---|---|---|
1860 | becul electric[24] | Sir Joseph Swan[25] | Anglia |
1860 | linoleum | Fredrick Walton | |
1860 | arma cu repetiție | Oliver F. Winchester Christopher Spencer |
SUA |
1860 | torpila autopropulsoare | Giovanni Luppis[26] | Austria |
1861 | cuirasatul USS Monitor | John Ericsson | SUA[27] |
1861 | furnalul regenerativ Siemens | Carl Wilhelm Siemens | Germania |
1862 | mitraliera Gatling | Richard J. Gatling [28] | SUA |
1862 | submarinul mecanic | Narcís Monturiol i Estarriol | Spania |
1862 | pasteurizarea | Louis Pasteur Claude Bernard |
Franța |
1863 | pianina automată | Henri Fourneaux | |
1865 | montagne russe | LaMarcus Adna Thompson | SUA |
1865 | sârma ghimpată | Louis Jannin | |
1866 | dinamita | Alfred Nobel[29][30] | Suedia |
1868 | mașina de scris modernă | Christopher Sholes[31], Carlos Glidden, Samuel W. Soule, James Densmore | SUA |
1868 | frâna cu aer comprimat (pentru uz feroviar) |
George Westinghouse[32] | SUA |
1868 | margarina | Mege Mouries | Franța |
1868 | aspiratorul | Ives W. McGaffney | SUA |
1869 | celuloid | John Wesley Hyatt[4] | SUA |
Anul | Invenția | Autor | Țara |
---|---|---|---|
1870 | guma de mestecat | Thomas Adams[4] | |
1870 | proiectorul video | Henry R. Heyl | |
1871 | tramvaiul cu cablu[33] | Andrew S. Hallidie | SUA |
1873 | pantalonii blue-jeans | Levi Strauss[4][34] | SUA |
1873 | electromotorul de curent continuu | Zénobe Gramme | Belgia |
1874 | sârma ghimpată | Joseph Glidden[4][35] | SUA |
1874 | tramvaiul electric[36] | Stephen Dudle Field | |
1874 | DDT | Othmar Zeidler[4][37] | Austria |
1875 | dinamul | William A. Anthony | |
1875 | încărcătorul de armă | Benjamin B. Hotchkiss | SUA |
1876 | carburatorul | Gottlieb Daimler | Germania |
1876 | Difuzorul | Alexander Graham Bell | SUA |
1877 | capsatorul de birou | Henry R. Heyl[38] | |
1877 | electromotorul asincron trifazat | Nikola Tesla | SUA[39] |
1877 | fonograful | Thomas Alva Edison | SUA |
1877 | microfonul | Emile Berliner | SUA[40] |
1878 | radiația catodică | William Crookes | Anglia |
1878 | tubul de oxigen | Henry Fleuss | Germania |
1879 | turbina Pelton | Lester Pelton | |
1879 | casa electronică | James Ritty[41] | SUA |
Anul | Invenția | Autor | Țara |
---|---|---|---|
1880 | fotofonul[42] | Alexander Graham Bell | SUA |
1880 | pelicula (banda) de film | George Eastman | SUA |
1880 | dispozitivul de bărbierit (cu protecție) | Kampfe Brothers[43] | SUA |
1880 | seismograful | John Milne | Anglia |
1880 | automobilul cu abur | Dumitru Văsescu [44] | România |
1881 | detectorul de metale | Alexander Graham Bell | SUA |
1882 | ventilatorul electric | Schuyler Skaats Wheeler[45] | SUA |
1882 | arzătorul cu benzină | Carl Rickard Nyberg | Suedia |
1883 | electromotorul bifazat | Nikola Tesla | SUA[39] |
1883 | ajutajul Laval | Gustaf de Laval[46] | Suedia |
1884 | linotipul | Ottmar Mergenthaler | |
1884 | turbina cu reacțiune multietajată[47] | Charles Parsons | Anglia |
1884 | contabilitatea cu cartele perforate | Herman Hollerith[48] | SUA |
1884 | troleibuzul | Frank Sprague, Charles Van Depoele | SUA[49] |
1885 | automobilul (cu motor cu ardere internă) | Carl Benz | Germania |
1885 | tunul automat | Hiram Stevens Maxim | SUA |
1885 | motocicleta | Gottlieb Daimler Wilhelm Maybach |
Germania |
1885 | transformatorul electric | William Stanley[50] | SUA |
1885 | bicicleta[51] | John Kemp Starley | Anglia |
1886 | mașina de spălat veséla | Josephine Cochrane[52] | SUA |
1886 | motorul cu benzină | Gottlieb Daimler | Germania |
1886 | barca cu motor cu reacție | Just Buisson Alexandru Ciurcu [53] |
Franța România |
1887 | mașina monotip | Tolbert Lanston | SUA |
1887 | lentilele de contact | Adolf E. Fick Eugène Kalt August Muller |
Germania Franța Germania |
1887 | înregistrarea cu gramofonul | Emile Berliner | SUA[54] |
1887 | ventilatorul de plafon | Philip Diehl | SUA[55] |
1888 | sistemul electric polifazat | Nikola Tesla | SUA[39] |
1888 | videocamera de mână | George Eastman | SUA |
1888 | pixul | John Loud | |
1888 | cinematografia | Augustin Le Prince[56] | Franța |
Anul | Invenția | Autor | Țara |
---|---|---|---|
1891 | scara rulantă | Jesse W. Reno[4] | SUA |
1891 | cracarea termică | Vladimir Shukhov | Rusia |
1891 | fermoarul | Whitcomb L. Judson | SUA |
1891 | carbura de siliciu | Edward G. Acheson[57] | SUA |
1891 | cheia (de șuruburi) reglabilă | Johan Petter Johansson | Suedia |
1892 | fotografia color | Frederic E. Ives[58] | SUA |
1892 | comutatorul telefonic automat (electromecanic) | Almon Strowger | SUA |
1893 | carburatorul | Donát Bánki János Csonka[59] |
Ungaria |
1893 | Comunicațiile fără fir | Nikola Tesla | SUA[39] |
1894 | transmisia radio | Jagdish Chandra Bose[60] | India |
1894 | mașina de muls | Gustaf de Laval | Suedia |
1895 | motorul Diesel | Rudolf Diesel | Germania |
1895 | radiotelegraful | Guglielmo Marconi[61] | Italia |
1896 | radioactivitatea naturală | Henri Becquerel[62] | Franța |
1896 | vitascopul[63] | Thomas Armat[64][65] | SUA |
1896 | turbina multietajată, cu trepte de viteză | Charles Curtis[66] | SUA |
1896 | turbina cu trepte de presiune | Auguste Rateau[67][68] | Franța |
1897 | scara rulantă modernă | Jesse W. Reno | SUA |
1898 | telecomanda | Nikola Tesla | SUA[39] |
1899 | coherorul[69] | Jagdish Chandra Bose | India |
1899 | auto-demarorul | Clyde J. Coleman[70] | SUA |
1899 | înregistrarea cu bandă magnetică | Valdemar Poulsen[71] | Danemarca |
1899 | turbina cu gaze | Charles Curtis | SUA |
<ref>
invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite Britannica