| Virgil Carianopol | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 29 martie 1908 Caracal, Romanați |
| Decedat | (76 de ani) București, România  |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | poet |
| Limbi vorbite | limba română |
Modifică date / text  | |
Virgil Carianopol (n. 29 martie 1908, Caracal, județul Romanați, astăzi județul Olt – d. 6 aprilie 1984, București) a fost un poet român.
Biografie
[modificare | modificare sursă]După ce a urmat primii ani de școală la Caracal (1916-1922), s-a înscris la o școală militară de artificieri din București (1924-1930). Între 1934 și 1938 a audiat cursurile Facultății de Litere și Filosofie din București. A lucrat ca salariat civil în diferite servicii ale armatei. Membru al Mișcării legionare.[necesită citare] Din 1956 până în 1963 a făcut închisoare politică la Aiud și Periprava.[1] Virgil Carianopol a fost condamnat pentru infracțiunea de uneltire contra ordinii sociale.[2]
Virgil Carianopol a colaborat la revista "Viața literară", condusă de George Murnu, revistă la care colabora masiv și Radu Gyr, sub pseudonimul Tartacot.[3]
A fost afiliat la un moment dat grupului avangardist de la „unu”, apoi s-a reprofilat după 1936 pe tradiționalism, iar versurile sale postbelice au fost fie etichetate oarecum „neoclasice”. În plus, a mai fost afiliat și imagismului, fie el din descendența lui Ilarie Voronca sau a lui Serghei Esenin.[4]
Astfel, opera sa include versuri avangardiste (Un ocean, o frunte în exil), lirică neoclasică, tradiționalistă (Flori de spini, Elegii și elegii) și care exaltă sentimentul național (Ștergar Românesc), precum și memorialistică (Scriitori care au devenit amintiri).[5]
Opera publicată
[modificare | modificare sursă]- Flori de spin, 1931
- Versuri - Virgil Carianopol, Editura Vraja, București, 1933
- Un ocean, o frunte în exil, editura unu, București, 1934
- Scrisori către plante, Editura Fundației pentru Literatură și Artă "Regele Carol al II-lea", București, 1936 (pentru care este premiat de Societatea Scriitorilor Români)
- Carte pentru domnițe, Editura Cartea Românească, București, 1937
- Frunzișul toamnei mele, Editura Universul Literar, București, 1938
- Scară la cer, Editura Universul Literar, București, 1940
- Poeme de pe front, Editura Bucur Ciobanul, București, 1943
- Versuri, Editura pentru Literatură, București, 1967
- Cântece de amurg, Editura pentru Literatură, București, 1969
- Cântece românești, Editura Militară, București, 1970
- Viorile vârstei, Editura Eminescu, București, 1972
- Lirice, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1973
- Ștergar românesc, Editura Militară, București, 1973
- Scriitori care au devenit amintiri, Editura Minerva, București, 1973 (memorialistică)
- Elegii și elegii, Editura Eminescu, București, 1974
- Arcașul lui Ștefan, București, 1976 (literatură pentru copii?)
- Cântece oltenești, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1977
- Viorile vârstei, Colecția "Cele mai frumoase poezii", Editura Albatros, București, 1978
- Lumini pentru dragostea mea, Editura Eminescu, București, 1978
- 'Peisaj românesc, Editura Militară, București, 1979
- Copilul cu inima de aur. Povești și povestiri istorice, București, 1980 (literatură pentru copii?)
- Copilul și țara, 1981
- Cântec la plecarea verii, Editura Albatros, București, 1982
- Scriitori care au devenit amintiri - Vol. II, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1982 (memorialistică)
- Scară la cer, Colecția "Biblioteca pentru toți", Editura Minerva, București, 1983 (prefață de C. Stănescu
- Cântece pentru mama, Editura Ion Creangă, București, 1984
- La ceasul de taină, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1986
- Scrisori către plante, Colecția "Poeți români contemporani", Editura Eminescu, București, 1997 (ediție îngrijită de Virginia Carianopol, cu un cuvânt înainte de Sultana Craia)
- Scriitori care au devenit amintiri. Pagini de jurnal, Editura Universal Dalsi, București, 1999 (ediție îngrijită de Virginia Carianopol)
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Virgil Carianopol
- ^ Pena, de Catalin, Virgil Carianopol în închisorile comuniste și după. Schimbarea radicală (în Romanian), evz.ro
- ^ Literatură și detenție: Virgil Carianopol
- ^ Dezgropări 1: Virgil Carianopol
- ^ Dicționar enciclopedic, 1993
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Avangarda românească: Virgil Carianopol Arhivat în , la Wayback Machine.
- Omul, fiinta necunoscuta…, 10 septembrie 2007, Epoch Times România
| ||||||||||||||||||||||||||||||||
