Virgil Madgearu | |||
Sociologul Virgil Madgearu | |||
Date personale | |||
---|---|---|---|
Născut | 14 decembrie 1887 Galați, România | ||
Decedat | 27 noiembrie 1940, (53 de ani) pădurea Snagov, România | ||
Cauza decesului | omor | ||
Cetățenie | România | ||
Ocupație | economist, sociolog, politician | ||
Limbi vorbite | limba franceză[1] limba română[2] limba engleză[2] | ||
Activitate | |||
Educație | Universitatea din Leipzig | ||
Alma mater | Universitatea Leipzig | ||
Organizație | Academia de Studii Economice | ||
Partid politic | Partidul Național Țărănesc | ||
| |||
Modifică date / text |
Virgil Madgearu (nume complet: Virgil Traian N. Madgearu; n. 14 decembrie 1887, Galați – d. 27 noiembrie 1940, pădurea Snagov) a fost un economist român, sociolog, și politician de stânga, membru proeminent și principal teoretician al Partidului Țărănesc și al succesorului său, Partidul Național Țărănesc (PNȚ). A avut o importantă activitate ca eseist și jurnalist și s-a aflat pentru o lungă perioadă de timp în conducerea editorială a influentei reviste Viața Românească.
A fost teoreticianul care a fundamentat doctrina politică a curentului țărănist. A fost ales membru post-mortem al Academiei Române. În 1940 a fost asasinat de un comando legionar ca răspuns la pozițiile sale antifasciste.
În dimineața zilei de 27 noiembrie 1940, Virgil Madgearu a aflat de la Ion Mihalache și Iuliu Maniu, care îl vizitaseră, despre Masacrul de la Jilava, petrecut în noaptea precedentă. Secretarul său, avocatul Virgil Lărgeanu, l-a vizitat la ora 12, găsindu-l într-o stare „sufletească de deprimare”. Conform acestuia, lui Madgearu i se părea abominabil ceea ce se întâmplase, deși nu avusese „niciodată cuvinte bune pentru cei dela Jilava”. Fusese informat și despre ridicarea în aceeași dimineață de către legionari a foștilor demnitari Constantin Argetoianu, Gheorghe Tătărescu și Ion Gigurtu.[3]
Madgearu a fost ridicat de un comando legionar în aceeași zi, pe la ora 14:00.[4] Atunci când se afla la masă cu soția sa Ecaterina, șase legionari au sosit la locuința lui. Aceștia au pretextat că îl duc la Prefectura Poliției Capitalei, pentru a-i lua o declarație, și văzând că Madgearu ezită, trei dintre asasini i-au dat cuvântul de onoare de legionari că în decurs de o oră avea să se întoarcă acasă.[4]
A fost dus în pădurea Snagov și împușcat în jurul orei 15:30: un pădurar care făcea paza a văzut în punctul numit „Coada Lungă” că s-a oprit o mașină venind dinspre București, din care au coborât mai multe persoane, care au intrat la 100 de metri în adâncimea pădurii, au tras focuri de armă și apoi au plecat. În locul respectiv, pădurarul l-a găsit pe profesorul Madgearu cu fața în jos, încă horcăind și curgându-i sânge pe gură.[5][6]
Predecesor: Iuliu Maniu |
Ministrul de finanțe 26 octombrie 1929 – 14 noiembrie 1929 |
Succesor: Virgil Madgearu |
Predecesor: Virgil Madgearu |
Ministrul de finanțe 14 noiembrie 1929 – 7 iunie 1930 |
Succesor: Ion Răducanu |
Predecesor: Gheorghe Mironescu |
Ministrul de finanțe 20 octombrie 1932 – 12 ianuarie 1933 |
Succesor: Virgil Madgearu |
Predecesor: Virgil Madgearu |
Ministrul de finanțe 14 ianuarie 1933 – 9 noiembrie 1933 |
Succesor: Constantin I.C.(Dinu) Brătianu |