Zagreb | |||
— Capitala Croației — | |||
| |||
Poziția geografică | |||
Coordonate: 45°49′N 15°59′E / 45.817°N 15.983°E | |||
---|---|---|---|
Țară | Croația | ||
Atestare | |||
Reședință | Zagreb | ||
Subdiviziuni | 17 districte | ||
Guvernare | |||
- Primar | Tomislav Tomašević[*] (Možemo![*] , ) | ||
Suprafață[2] | |||
- Oraș | 641,29 km² | ||
Altitudine | 158 m.d.m. | ||
Populație (2008)[1] | |||
- Oraș | 792,875 locuitori | ||
- Densitate | 1.224 loc./km² | ||
- Metropolitană | 1.210.517 locuitori | ||
Fus orar | CET (+1) | ||
- Ora de vară (DST) | CEST (+2) | ||
Cod poștal | 10000 | ||
Prefix telefonic | 01 | ||
Localități înfrățite | |||
- 25 orașe înfrățite | listă | ||
Prezență online | |||
Site oficial GeoNames OpenStreetMap relation | |||
Poziția localității Zagreb | |||
Modifică date / text |
Zagreb (în germană Agram, în maghiară Zágráb) este capitala Croației. Populația orașului este 792.000 de locuitori (1.100.000 în zona metropolitană). Este situat pe versantul muntelui Medvednica și pe malul râului Sava, la o altitudine de 120 m. Amplasarea favorabilă din punct de vedere geografic în partea de sud-vest a bazinului panonic, care se extinde spre regiunile alpină, dinarică, adriatică și panonică, oferă cea mai bună legătură de trafic între Europa centrală și Marea Adriatică.
Orașul este atestat documentar din anul 1094, într-o diplomă prin care regele Ladislau I al Ungariei a înființat Dieceza de Zagreb. Între episcopii de Zagreb s-au numărat mai mulți clerici transilvăneni, precum Tamás Bakócz și Nicolaus Olahus. Umanistul Andrea Scolari a fost mai întâi episcop de Zagreb, iar apoi episcop de Oradea Mare.
În anul 1669 împăratul Leopold I a înființat Universitatea din Zagreb ca academie iezuită.[3]
În Zagreb este centrul industriei metalurgice croate. În oraș este prezentă de asemenea industria textilă, industria chimică, farmaceutică, tipografică și de pielărie, prelucrarea lemnului, industria hârtiei etc.
În Zagreb se află instituțiile administrative centrale ale statului (legislative, judiciare, executive, monetare, de apărare, de sănătate, culturale, educaționale ș.a.m.d.).
|
|
Capitalele teritoriilor dependente și a statelor a căror suveranitate este disputată apar cu scris italic. | |
Vest |
|
Nord |
|
Central | |
Sud |
|
Est |
|
|