Dimitrie Stelaru | |
Dimitrie Stelaru portret de Ion Vlad (1953) | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Dumitru Petrescu |
Născut | 8 martie 1917 Segarcea Vale, România |
Decedat | 28 noiembrie 1971, (54 de ani) [[București], Republica Socialistă România |
Părinți | Dumitru Petrescu (natural), Florea Stoicea (vitreg) și Pasca Preotu |
Frați și surori | o soră |
Căsătorit cu | de trei ori[1] |
Copii | doi |
Cetățenie | România |
Ocupație | poet, prozator, memorialist |
Limbi vorbite | limba română[3] |
Pseudonim | D. Orfanul, Dimitrie Stelaru |
Activitatea literară | |
Activ ca scriitor | 1935 - 1971 |
Specie literară | poezie, roman, biografie, poveste, poem, basm |
Operă de debut | 1935 - placheta „Melancolie”[2] |
Opere semnificative | „Noaptea geniului”, „Ora fantastică”, „Cetăṭile albe”, „Mare incognitum”, „Zeii prind șoareci” |
Note | |
Premii | Premiul Uniunii Scriitorilor, 1967 |
Modifică date / text |
Dimitrie Stelaru (n. 8 martie 1917, Segarcea Vale, județul Teleorman – d. 28 noiembrie 1971, București, Spitalul Brâncovenesc), pe numele său adevărat Dumitru Petrescu, a fost un poet, prozator și memorialist român.
A debutat ca poet la mijlocul anilor 1930 când, încă elev, a publicat o plachetă intitulată Melancolie. Până în 1938 a publicat sub pseudonimul D. Orfanul (deoarece tatăl său murise pe front, în 1917), pentru ca din 1938, la îndemnul lui Eugen Jebeleanu, să adopte pseudonimul Dimitrie Stelaru.[4]
Este fiul lui Dumitru Petrescu (cizmar si, apoi, agricultor, căzut pe front în timpul primului război mondial) si al Pascăi (n. Preotu). Ulterior, mama sa se căsătorește cu zidarul Florea Stoicea.[2]
Dimitrie Stelaru a avut trei mariaje. Se căsătorește pentru prima oară la Turnu Măgurele cu o profesoară de filozofie cu care a avut o fiică. Al doilea mariaj a fost cu o pictoriță cu care a stat șase ani. Din ultima căsătorie rezultă un fiu, Eunor.[1]
În anul 1940 a făcut o farsă lugubră, publicând în ziarul Semnalul un anunț prin care își anunța decesul, eveniment pe care i l-a relatat în 1967 poetului Adrian Păunescu:[5]
Romanul autobiografic Zeii prind șoareci, apărut în 1968, ilustrează viața sa boemă, ce poate fi asemănată cu cea a lui Edgar Allan Poe[4].
Afirmarea sa ca poet vine în anii ’40 cu volumele Noaptea geniului (1942), Ora fantastică (1944), Cetăṭile albe (1946), ce dezvoltă imaginea unui damnat, profet al poeziei „În deznădejdea secolului douăzeci” (Profetul, vol. C.a.). Impresionantă e ṣi zugrăvirea cuplului ca victimă a mizeriei (Maria-Maria, vol. O.f.; Poem cerṣetor, vol. N.g.), cu atât mai mult cu cât ṣtim că are origini biografice. Stelaru, la fel ca majoritatea colegilor de generaṭie, manifestă interes în crearea unei mitologii proprii. El recurge în acest sens la o onomastică stranie, în alte locuri feerică, de basm: „Eumene”, „Elra”, „Iwa”, „Regele Fără-Timp”, „Zeul vântului”. Se adaugă aici personificarea obsesiilor ṣi – în ceea ce priveṣte configurarea spaṭială – opṭiunea pentru o geografie ce ṭine de categoriile fantasticului: „Țara Chinului”, „Insula sunetelor”, „tărâmul geniilor”.
Originalitatea sa nu a trecut neobservată. Pompiliu Constantinescu a remarcat autenticitatea, prospeṭimea confesiunii ṣi, mai ales, rolul de întemeietor în literatura română al unei poezii a vagabondajului. Eugen Lovinescu, în schimb, a apreciat vizionarismul poetului, capacitatea de expresie lapidară, muzicalitatea stranie a versurilor. Ion Negoițescu îl aṣază în fruntea generaṭiei sale: „incontestabil, Dimitrie Stelaru domneṣte peste poezia scrisă de Ion Caraion, Ben Corlaciu, Geo Dumitrescu, Miron Radu Paraschivescu, Constant Tonegaru”. De aceeaṣi părere e ṣi Petru Poantă: „Într-o generaṭie <pierdută>, <ironică>, <sarcastică>, a <anti-iluziei>, dominată de prezenṭa furioasă a lui Geo Dumitrescu, de imagismul frondei morale a lui Ion Caraion, de melancolia decepṭionatului Constant Tonegaru, Stelaru a fost un ṣef de promoṭie”. Aceṣti poeṭi instaurează în literatura română – după cum demonstrează Marius Nenciulescu – o nouă paradigmă poetică. Prin ea se produce „despărṭirea de radicalismul modernist (înṭeles în sens larg, adică incluzând atât purismul, ermetismul, cât ṣi poeticile avangardei) ṣi revenirea la expresivitate, una ce însă a filtrat ṣi asimilat lucrurile „viabile” din acesta”.[necesită citare]
Modernism (f) ← Modernism (circa 1865-1960) → Postmodernism → Postmodernism (f) → Postmodernitate → → Post-Postmodernism | ||
---|---|---|
Grupuri / Expoziții • pre-moderniste • și moderniste • |
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
| |
Axa timpului • Precursori • |
• Tristan Corbière • Charles Darwin • Feodor Dostoievski • Immanuel Kant • John Keats • Søren Kierkegaard • Nazarenism (von Cornelius – von Führich – Overbeck – von Schadow – J. Veit) • Prerafaeliții (Burne-Jones – Hunt – Millais – Morris – D. G. Rossetti) • Georges Seurat • August Strindberg • Alfred Tennyson • J. M. W. Turner • Walt Whitman ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
| |
Artiști vizuali • fotografi • și arhitecți • |
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
| |
Critici literari • |
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
| |
Compozitori • și muzicieni • | ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
| |
Reprezentanți literari • |
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
| |
Tehnici literare • și ne-literare • |
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
| |
Românii și modernismul • |
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------
| |
Moderni și post-moderni din România • (pro și contra) • | • Grupul onirist (a se vedea Onirism (f))
• Generația 1960 (neo-moderniști sau tardo-moderniști)
• Școala de la Târgoviște (prozatori) • Cenacluri literare, conducători de cenacluri și scriitori
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- | |
Mișcări artistice distincte în modernism |
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
| |
Articole conexe |
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
| |
Avangarda artistică românească • Grupări artistice • Secolul 20 în România • • Modernism • Listă de moderniști • • Minimalism • Postmodernism • Post-Postmodernism • Structuralism |
Avangarda artistică românească (f) → → Sburătorul — Sburătorul (f) ← ← Contimporanul (f) ← Sindicatul Artelor Frumoase (f) ← Tinerimea artistică (f) | ||
---|---|---|
Contribuitori • Grupul literar • Revista literară • Suplimentul literar • Sburătorul • • | • Sburătorul - nume generic de grupare literar-artistică (1919 - 1943) • Cenaclul „Sburătorul“ – gruparea efectivă literar-artistică de diverși scriitori • Revista „Sburătorul“ (Revistă literară) - publicația literar-artistică a grupului (1919 - 1921 și 1926 - 1927) • Suplimentul „Sburătorul literar“ - suplimentul literar al revistei (1921 - 1922)
• Eugen Lovinescu • Sincronism
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ | |
Varia avangarda • Grupări semnificative • | • Contimporanul - publicația artistică (1922 - 1932) — redactori șefi Ion Vinea și Marcel Iancu) • • Gruparea Contimporanul (1924 - 1936) — organizatori: Victor Brauner, Marcel Iancu, Max Herman Maxy, Milița Petrașcu, Hans Mattis-Teutsch cu colaborarea lui Constantin Brâncuși • • Sindicatul Artelor Frumoase (Lideri - Marius Bunescu, Camil Ressu, Dimitrie Serafim, Arthur Verona și Ion Theodorescu Sion)
• Onirism • Optzecism • Suprarealism românesc • Șaizecism ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ | |
Alte grupuri artistice • (ante- și inter- belice din România) |
-----------------------------------------------------------------------------------------------------
| |
Varii publicații • Reviste contemporane • Revistei Sburătorul • • |
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
| |
Mișcări artistice conexe premergătoare, sincrone și / sau ulterioare (cu aldine îngroșate - doar cele românești) |
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
| |
Avangarda artistică românească • Grupări artistice • • Secolul 19 (în România) • Secolul 20 (în România) • • Modernism • Romantism • Postromantism |
Format:Sincronism