Favara
Nomu ufficiali: Favara
Riggiuni: Sicilia
Pruvincia: Girgenti (AG)
Cuurdinati: 37°19'7"N, 13°39'47"E
Ammustra ntâ mappa
Superfici: 81 km²
Abbitanti: 30.880
Dinzitati: 381 ab./km²
Cumuni cunfinanti: Girgenti (AG), Araguna (AG), Castrufilippu (AG), Cumitini (AG), Grutti (AG), Naru (AG), Racalmutu (AG)
CAP: 92026
Prifissu telefònicu: +0922
Situ ufficiali: http://www.comune.favara.ag.it/


Favara è un cumuni di 30.880 abbitanti dâ pruvincia di Girgenti.

Giografìa

Anticamente era canusciuta cû nomu di Fabaria. S'attrova nta nu dicliviu a li pedi di na cullina di 720 metri d'autizza (Munti Caltafaraci, dittu Muntagnè o Muntagnedda ca ci sta me cuscinu ngi) ca dòmina l'abbitatu.

Storia

Li tistimunianzi umani cchiù antichi ntô tirritoriu di Favara acchiànanu â tarda etati dû rami (2400-1990 a.C. circa). Si tratta di ciràmica monòcruma russa dû stili di Malpassu rinvinuta nta na grutta n cuntrata Ticchiara. Tra la fini di l'etati dû rami e l'accuminzagghi dâ prima etati dû bronzu (1900-1450 a.C. circa) si data na sipurtura arritruvata n cuntrata Grazia Vicina, ca desi ciràmica àcruma di mpastu griciastru ca pari culligàrisi a chidda dû tipu Conca d’Oru (tarda etati dû rami ntô Palirmitanu) e a formi arcàichi di ciràmica castidduzzana (prima etati dû bronzu dâ Sicilia centru-miridiunali). N cuntrata San Vincenzu fu arritruvata na tomba dâ media etati dû bronzu (1450 a.C. circa).

N èbbica stòrica lu tirritoriu favarisi fu culunizzatu dî greci, di li quali ci sunnu ancora rasti n cuntrata Caltafaraci, unni avìa a èssiri na furtificazzioni. Lu pirìudu di duminazzioni musurmana è tistimuniatu dû nzidiamentu di cuntrata Saracinu e dâ pirmanenza di nummirusi topònimi di matrici àrabba, tra di li quali lu stissu topònimu Favara, ca diriva di l'àrabbu fawwāra, ca signìfica “surgenti". Ntô pirìudu nurmannu foru custruuti casali, tra di chisti lu Casteddu di Chiaramunti. Ntô sèculu XV, Favara subbìu na crisi dimugràfica gravi, n particulari tra lu 1439 e lu 1464. La pupulazzioni arricriscìu dû 1478 ô 1497. Grazzi â famigghia De Marinis, Favara ntô cincucentu juncìu nu sviluppu dimugràficu granni.

Lochi di ntiressi

Chiazza Cavour

Chiazza Cavour e Casteddu Chiaramunti
Panurama di Favara.

Chiazza Cavour, juncìu la cunfurmazzioni attuali già ntô XVI sèculu, e è la chiazza principali dâ citati.

Ortri ô Casteddu Chiaramunti pruspèttanu ntâ chiazza l'edifici priggèvuli e cresi siquenti:

Ortri a sti cresi nn'asistìanu àutri dui n chiazza Cavour:

Lu Casteddu di Chiaramunti

Secunnu li stòrici lu casteddu fu custruutu attornu ô 1270 dâ famigghia Chiaramunti . Havi furma quatrilàtira, cu lati di circa 31 metri. Ci si trasi dû latu sud attraversu un purtali oggivali granni ca mmetti nta nu curtigghiu anchiu unni s'affàccianu li finestri dî dui chiani di l’edificiu. Lu chianu terra prisenta dî suffitti cu volti a vutti, mentri lu primu chianu era lu chianu risidinziali, sirvuti d'un ballatoru. C'è annessa na cappella nta la quali si rilèvanu l'elementi architittonicamenti cchiù rilivanti di l’edificiu. Doppu anni d'abbannunu quarchi annu fà lu Casteddu Chiaramuntu fu ristauratu, attuarmenti è usatu comu sedi di rapprisintanza dû Cumuni e òspita avvinimenti culturali e manifistazzioni macari a caràttiri nazziunali.

Àutri lochi di ntiressi

Villetti e Jardina Pùbbrici

Econumìa

Ntô setticentu nasceru li prime nnustri (sùrfaru e cunzarìi di peddi), favurennu la nàscita di na burghisìa citatina. Ntô cursu di l’800 li nummurusi mineri di sùrfaru (circa 20) custitueru la vera ricchizza dâ citati e la pupulazzioni ntô giru di deci anni aumintau di settimila a vintimila abbitanti. Purtroppu di circa 30 anni li mineri sunnu chiuduti a càusa dâ cuncurrenza di paisi n vìa di sviluppu (Mèssicu) ntê quali la manudòpira era suttapajata rispettu a li salari taliani. Secunnu arcuni sperti lu jacimentu di sùrfaru sutta li cullini ntra Favara e Villaggiu Musè è ancora unu ntra li cchiù ricchi ô munnu. D'arcuni anni si parra di cunvèrtiri li mineri abbannunati n Museu.

Attuarmenti l'econumìa dâ citati è basata principarmenti supra l'agricultura, supra l'artiggianatu e supra l'edilizzia.

Cultura

Mùsica

CCMP[1]. La Compagnia di Canto e Musica Popolare, nasci ntô girgintanu e esprimi la vita dâ genti ùmili attraversu li canti e li sunati pupulari. La Compagnia di Canto e Musica Popolare è cumposta di Pasquali Augellu - pircussioni, Giuseppi Calabresi - chitarra e vuci, Antoniu Lentini - contrabbassu, Lurena Vetru vuci e chitarra, Maurizziu Piscopu - fisarmònica e vuci, Mimmu Pontillu - strumenti a plettru, già funnatura e/o cumpunenti dû “Gruppo di Canto Popolare Favarese”. Lu ricùpiru dâ granni tradizzioni dâ mùsica pupulari siciliana è lu sò mpegnu e la sò passioni.

Cìnima

Radiu & TV

A Favara sunnu prisenti 1 TV e 3 radiu lucali ca trasmèttinu nta tutta la pruvincia di Girgenti e ntê pruvinci cunfinanti.

Gastrunumìa

Manifistazzioni

Sport

Nchianti spurtivi

Nchianti di Chiazzali Joca Olìmpici:

Nchianti di c. da Pioppu:

Nchiantu di Vìa Girgenti:

Curiusitati

Pirsunaggi famusi

Giamillaggi

Favara è giamillata cu:

Lijami sterni