Moni Ghelerter | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Solomon Ghelerter |
Născut | Iași, România |
Decedat | (74 de ani) București, România |
Părinți | Milo Ghelerter (fratele lui Leon Ghelerter) |
Frați și surori | Felix Ghelerter |
Căsătorit cu | Marcela Rusu |
Cetățenie | România |
Ocupație | actor jurnalist avocat regizor de teatru |
Activitate | |
Alma mater | Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași |
Ani de activitate | 1941 - 1975 |
Lucrări remarcabile | „Celebrul 702” |
Premii | 1. Maestru emerit al artei 2. Ordinul Meritul Cultural clasa a II-a |
Profesor pentru | Cezara Dafinescu |
Modifică date / text |
Moni Ghelerter (numele la naștere, Solomon Ghelerter [1], n. , Iași, România – d. , București, România) a fost un om de teatru român-evreu, regizor la Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” din București și profesor de actorie la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică Ion Luca Caragiale din București.
Moni Ghelerter s-a născut într-o familie de intelectuali. Tatăl său, Milo Ghelerter, de meserie farmacist, era ziarist la Evenimentul. Prieten cu scriitorul Șalom Aleihem, Milo Ghelerter l-a găzduit la Iași în cursul vizitei acestuia în România în anul 1906. Milo Ghelerter era fratele cunoscutului Dr. Leon (Litman) Ghelerter, conducător al mișcării socialiste din România și medic, ctitor de spitale la Iași și București.
A urmat în orașul natal Conservatorul de Artă Dramatică, fiind elevul poetului și profesorului Mihai Codreanu, și Facultatea de Drept.[2] Și-a luat doctoratul în drept la Paris.[3] Apoi, timp de un deceniu, a practicat avocatura și ziaristica. A fost secretar de redacție la ziarul Le Moment din București și secretar al avocatului și scriitorului Demostene Botez.[2]
Primul contact cu lumea teatrului îl are la vârsta de opt ani, în anul 1913. Nepotul lui, arhitectul Lou Gelehrter, își amintește de povestea unchiului său, Moni:
Moni Ghelerter și-a început ucenicia pe lângă regizorul Alexandru Finți, montând piesa Gema de Margaret Kennedy la Teatrul Barașeum din București, locul unde în timpul prigoanei fasciste antonesciene se adunaseră actorii și oamenii de teatru evrei, între care M. H. Maxy, Alexandru Finți și Beate Fredanov. Aici, întâi ca ajutor și apoi ca regizor, a pus în scenă mai multe de piese de teatru, care au avut succes.[3]
Debutul propriu-zis, ca regizor, a avut loc la 23 ianuarie 1946, cu premiera absolută a piesei Ultima oră de Mihail Sebastian, pe scena Teatrului Național din capitală,[2] unde a activat până la sfârșitul vieții sale, la 4 noiembrie 1979.
Moni Ghelerter a pus în scenă spectacole memorabile la multe teatre din București și din țară. Alături de actorul Radu Beligan și dramaturgul Alexandru Mirodan deschide în 1961, cu spectacolul „Celebrul 702”, porțile Teatrului de Comedie din București.
A primit titlul de maestru emerit al artei.[2]
A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a II-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”.[4]
Este înmormântat, alături de fratele său, Felix Ghelerter, la Cimitirul Filantropia din București. Monumentul funerar, realizat din travertin, a fost conceput de sculptorul Nicolae Roșu.
Moni Ghelerter fost căsătorit pentru câțiva ani cu actrița Marcela Rusu, căsătorită ulterior cu liderul comunist Alexandru Bârlădeanu și mai târziu cu scriitorul Aurel Baranga.
Fratele lui Moni Ghelerter a fost Felix Ghelerter, care și-a continuat activitatea în domeniul cărții și după naționalizarea și desființarea în 1952 a editurii Forum, pe care a fondat-o. Cei doi frați, Moni și Felix, au fost legați strâns în viață, ca și în lumea de dincolo, mormintele celor doi se află unul lângă celălalt la Cimitirul Filantropia din București
În romanul Obsesia, Geo Bogza îi face portretul:
La mormântul lui, Alexandru Mirodan a spus: