ZE
|
Quésta pàgina a l'é scrîta in léngoa zenéize
![]() A Grafîa adeuviâ a l'é quélla de l'Académia Ligùstica do Brénno |
Novéize Nuvaize | |
---|---|
Parlòu in | ![]() |
Parlòu in | ![]() ( ![]() |
Clasificaçión | |
Filogénezi | Léngoe indoeoropêe Itàliche Romànze Romànze òcidentâli Gàllo-Itàliche Lìgure Lìgure de l’Oltrezôvo Lìgure de l’Oltrezôvo centrâle Novéize |
O noveize (Nuvaize) o l'é o lìgure d'Oltrezôvo (ò Ôtrazôvo) ch'o se parla ancón a Nêuve, a Seravalle e Arquâ inta Valle Scrivia e a-o Borgheto, a Sorli e a-e Vigneue inta bassa val Borbêa e ascì in âtri pàixi vixín comme e Baàsche, e coscì anche in Arbêa inte l'âta val Borbêa, donde però coménsa a fâse sentî l'infloénsa zenéize. O gh'à de paròlle de tranxiçión lonbarde e piemonteixi. Inti quelli scîti o noveize o se ciamma "nuvaize" e o zeneize o l'é dîto "zenaize".
Italiàn | Nuvàize | Munegàscu | Zeneize[1] |
---|---|---|---|
amico | amigu | amigu | amigu |
fuoco | fögu | fœgu | fögu |
capelli | cavài | caviyu | cavelli |
gola | gùa | gura | gua |
candela | candàia | candéra | candeia |
moneta | munaida | munèa | munæa |
seta | sàida | sea | sæa |
avuto | avüu | avüu | avüu |
stato | stó | stau | stætu |
andato | 'ndó | andau | anætu |
amato | amó | aimau | amòu |
fatto | fòtu | fau | fætu |
piano | piàn | adaiju, cian | ciàn |
piuma | piüma | ciüma | ciümma |
più | pü | ciü | ciü |
piantare | piantò | ciantà | ciantâ |
piombo | piunbu | ciungiu | ciùngiu |
fiamma | fiamma | sciama | sciàmma |
Nommi di fraçión e localitæ inta zöna donde se parla o noveize[2]:
Bànqua – Bàncora. Arbèa – Albera Ligure. Barlò – Il Barilaro (in passu inte l'Apenéin). Cabàne d’Cösra – Capanne di Cosola. Cabèla – Cabella Ligure Cadìši – Cadisi: poche chè sparse tra Róncri e Fontan-a. Calvódi – Calvadi. Cantalùu – Cantalupo Ligure. Casàn - Cassano Spinola. Castlanìa – Castellania. Cösra – Cosola. Cupiàšu – Cadipiaggio. Dernìše – Dernice. Gavasàäna – Gavazzana. Giaö – Giarolo. Giüšràäna – Giusolana. Gòva – Monte Gava, Gavazza; in sima a-a loc. Fontan-a ( tra Surli e u munte Giaö). Gòvi – Gavi Ligure. Lèmmi – Lemmi. Merlasèin – Merlassino. Mungiardèin – Mongiardino Ligure. Munšögu – Montegioco. Paghèrna – Paderna. Paiò - Pagliaro Pertüšu – Pertuso. Prevšèin – Pallavicino. Psinò – Pessinate. Ramè – Ramero. Rócca – Roccaforte Ligure. Róncri – Roncoli. Ruchètta – Rocchetta Ligure. Santàcta – Sant’Agata Fossili. Sant’Aöšiu – Sant’ Alosio. Sanvìgu – San Vito. Suràigu – Cerreto di Molo. Vigpónsu – Vigoponzo. Vigsö – Viguzzolo. Vìlla – Villalvernia. Vuàsca – Avolasca.
Chi, a pag. 4, u gh'é n'escritu antigu da-i giurnale 'd Növe "Bagatto" de-i 1882. L'é a vègia parlò 'd Növe ncu l'articulu "er" a-i posto da "e"